Contribuțiile la pensii ar putea fi returnate. În ce condiții va fi posibilă restituirea banilor – proiect

Contribuțiile la fondul de pensii publice, așa-numitul pilon I de pensii, rămân la bugetul asigurărilor sociale de stat, chiar și dacă persoana care a vărsat aceste contribuții nu a beneficiat de pensie, fie din cauza unui stagiu de cotizare prea redus, fie din cauza decesului înainte de ieșirea la pensie. Inițiatorii proiectului de lege vor să schimbe această situație invocând mai multe argumente juridice potrivit cărora statul ar trebui să renunțe la banii pe care i-a primit din partea celor care nu au beneficiat de pensie.

Contribuțiile insuficiente pentru obținerea pensiei ar putea fi returnate

„Cuantumul contribuțiilor individuale de asigurări sociale datorate/ plătite de asigurații sistemului public de pensii pot fi restituite în următoarele situații:
1. Când la îndeplinirea vârstei standard de pensionare asiguratul care solicită înscrierea pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă nu îndeplinește condiția privind stagiul minim de cotizare;
2. În cazul decesului asiguratului înaintea îndeplinirii vârstei standard de pensionare”, este prevederea esențială a proiectului de lege care va intra în dezbaterea Senatului.

Legislația muncii din România prevede că o persoană trebuie să contribuie un număr minim de ani la fondul de asigurări sociale de stat pentru ca, la atingerea vârstei standard de pensionare, să primească o pensie. Până în anul 2001, acest stagiu minim de cotizare era de 10 ani, însă apoi a fost crescut treptat astfel că, din 2015, a ajuns la 15 ani. Fără acest stagiu minim, o persoană nu poate primi pensie, la retragerea din activitate.

Dacă, din diverse motive, acest stagiu nu a fost atins, persoanele aflate în această situație nu numai că nu primesc pensie, dar pierd și banii cu care totuși au contribuit, întrucât legea nu prevede un mecanism prin care contribuțiile să le fie returnate. Practic, statul își însușește banii, fără să ofere nimic în schimb. În eventualitatea adoptării proiectului, lucrurile se vor schimba întrucât se va institui posibilitatea returnării banilor opriți drept contribuții la pensie.

Digi24.ro

Oamenii sunt uluiți când află ce vârstă are acest bărbat. Cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire și cât îl costă pe an

Casa Națională de Pensii Publice, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, va calcula cuantumul contribuțiilor din anii în care persoana respectivă a cotizat totuși și apoi va actualiza acest cuantum cu rata inflației. Plata sumelor datorate de stat se va face prin intermediul structurilor teritoriale ale ANAF. Inițiatorii argumentează că unii cetățeni români au trecut prin experiențe similare după ce au lucrat în alte state, dar insuficient pentru a fi îndreptățiți la pensie. Ei au primit înapoi contribuțiile percepute în țări precum Austria, Franța, Grecia, Israel ș.a.

Banii cotizați la fondul de pensii, asimilați moștenirilor

A doua situație apare când o persoană care a cotizat suficient timp pentru a fi îndreptățit la pensie moare înainte de împlinirea vârstei de pensionare. În aceste cazuri există posibilitatea acordării unei pensii de urmaș pentru soțul supraviețuitor sau pentru copil. Copiii au dreptul la pensie de urmaș până la împlinirea vârstei de 16 ani sau pe durata studiilor, până cel târziu la vârsta de 26 de ani. Soțul supraviețuitor este îndreptățit la pensia de urmaș dacă este vorba de o căsnicie care a durat cel puțin 15 ani. În cazul în care căsătoria a avut o durată între 10 și 15 ani, cuantumul pensiei de urmaș este diminuat cu 6% pe an.

Mai sunt și alte situații pentru care se acordă pensie de urmaș, însă în foarte multe cazuri cei care sunt moștenitori ai unei persoane care a decedat înainte de pensionari nu au vocație de pensie de  urmaș, astfel că statul rămâne cu banii din contribuțiile la pensie, fără ca apoi să dea nici măcar un leu înapoi. Prin proiectul de lege se propune ca moștenitorii unei asemenea persoane să primească și banii vărsați la asigurările sociale de stat, dacă nu există temei legal pentru acordarea unei pensii de urmaș. În acest caz, procedura de returnare este aceeași ca pentru persoanele care nu au îndeplinit stagiul minim, numai că beneficiarii sunt moștenitorii legali ai decedatului.

„În legislația românească privind sistemul public de pensii elementele de solidaritate au ajuns să surclaseze elementele de contributivitate care ar fi trebuit să prevaleze, corelat cu faptul că aceste contribuții pot fi calculate pentru fiecare asigurat, se poate aprecia că aceste sume sunt asimilate unui drept de creanță al individului către stat”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege, afirmație care echivalează practic cu recunoașterea faptului că statul a luat bani de la contribuabili și i-a păstrat fără să aibă acest drept.

Digisport.ro

Mai dur nu se putea! A venit ”nota de plată”, după gestul golănesc fără precedent făcut de un luptător către fata din ring

Un alt argument invocat este reprezentat de principiile fundamentale care stau la baza sistemului de asigurări sociale și care sunt menționate în sistemul public de pensii, două dintre ele – principiul obligativității de participare la sistemul public de pensii și principiul contributivității – implicând faptul că și statul are obligații față de cetățenii săi. Rămâne de văzut în ce măsură proiectul va fi susținut de către guvern care, în urma adoptării sale, va trebui să returneze bani pe care acum îi oprește automat.