News

Controversa privind avortul, relansată de disputele din SUA. Care ar putea fi implicațiile pentru România

Posibilitatea restrângerii accesului la avort a femeilor în SUA poate relansa disputa pe acest subiect și pe continentul european, inclusiv în România, mai ales că subiectul nu a fost definitiv tranșat.
04.05.2022 | 17:03
Controversa privind avortul relansata de disputele din SUA Care ar putea fi implicatiile pentru Romania
Disputa privind avortul nu este încă tranșată în Europa/ Colaj Foto Fanatik, Sursa Foto Hepta
ADVERTISEMENT

După decenii întregi în care tendința la nivel mondial a fost ca avortul să fie permis într-un număr din ce în ce mai mare de state, în ultimii ani apar semne ale unei tendințe contrare, militanții care susțin interzicerea întreruperii voluntare a sarcinii obținând succese notabile.

Asociația Pro Vita: „Finalul supremației ideologice a feminismului modern”

Posibilitatea ca judecătorii Curții Supreme din SUA să revoce verdicul din cauza Roe vs. Wade, care a permis avortul în Statele Unite timp de o jumătate de secol a dat fiori reci tabere „pro-choice” (pro-alegere) din întreaga lume, în timp ce tabăra „pro-life” jubilează. Deși decizia pare o chestiune internă a americanilor, este previzibil să relanseze discuții și în Europa, inclusiv în România, în condițiile în care există organizații ale societății civile care militează pentru restrângerea considerabilă a posibilității avortului.

ADVERTISEMENT

De exemplu, Asociația Pro Vita din București, implicată din 2005 în schimbarea legislației care reglementează avortul, a sesizat imediat consecințele discuției din SUA. „Chiar dacă nu va marca finalul avortului, întrucât nu va oferi protecție juridică constituțională copilului nenăscut, abrogarea hotărârii din cauza „Roe vs. Wade” ar urma să marcheze finalul supremației ideologice a feminismului modern, care și-a întemeiat întreaga retorică a egalității pe pretenția absurdă că aceasta nu poate fi realizată decât acordând femeilor dreptul de a curma existența unei alte ființe umane”, a transmis asociația.

Europa de Est devine mai ostilă avortului

De altfel, mișcarea anti-avort din Uniunea Europeană este mai puternică în estul Europei decât în Vest. Malta este singurul stat UE în care avortul este complet ilegal, însă restricționările cele mai recente ale avortului au survenit în țări est-europene. Din ianuarie 2021, în Polonia nu mai este permis avortul în cazul în care fătul suferă de malformații, astfel că întreruperea sarcinii este posibilă doar în cazurile de viol sau incest sau când viața mamei este pusă în pericol. Oricum, avortul la cerere nu era permis în Polonia încă din 1993.

ADVERTISEMENT

În Ungaria, spitalele în care nu se fac avorturi la cerere beneiciază de finanțare suplimentară din partea statului, iar în Slovacia două încercări ale coaliției de guvernământ de a impune anumite limite pentru accesul la avort al femeilor, ultima în noiembrie 2021, au fost respinse în Parlament la numai un vot diferență, potrivit unei analize Politico.eu. Chiar și în țări din Europa Occidentală, accesul la avort nu este nelimitat, în unele țări, precum Belgia, Germania sau Italia, este impusă o perioadă de câteva zile în care femeia trebuie să analizeze dacă își dorește cu adevărat sau nu avortul, abia apoi fiind posibilă intervenția chirurgicală. De asemenea, numărul medicilor ginecologi care refuză să facă avorturi din motive care țin de conștiință a înregistrat creșteri în unele țări, precum Italia, procentajul acestora ajungând la 70%.

Conștiința medicilor, miza disputei din România

Printre țările est-europene, România are o situația aparte. După trauma perioadei ceaușiste, când nici avortul și nici contracepția nu erau permise, cu consecințe tragice asupra multor familii, în perioada de după Revoluție au fost eliminate orice restricții în ce privește întreruperea de sarcină, iar încercările de a limita pe cale legislativă această procedură au fost sporadice și timide, soldându-se cu un eșec categoric de fiecare dată.

ADVERTISEMENT

Asta nu înseamnă că subiectul a fost tranșat în România. Potrivit unui sondaj Ipsos realizat anul trecut în mai multe țări ale lumii, 56% dintre români cred că o femeie are dreptul să facă avort dacă își dorește acest lucru, 15% cred că avortul ar trebui permis doar în anumite circumstanțe, 10% nu știu sau nu au răspuns la întrebare, 17% au afirmat că avortul ar trebui permis doar când este în pericol viața mamei, iar 2% susțin că avortul ar trebui interzis, indiferent de circumstanțe.

Deși avortul nu este în momentul de față printre subiectele majore de dezbatere publică, asta nu înseamnă că războiul dintre cei care clamează existența unui drept la avort și cei care vor să-l interzică nu este mai puțin dur. Deocamdată, pare că principala luptă se duce pentru conștiința medicilor. Centrul Filia, un ONG care se ocupă de drepturile femeilor reclama, în 2019, că accesul la avort este restricționat de facto întrucât o parte din spitale nu asigură întreruperea sarcinii la cerere, deși ar avea echipamentul și personal specializat.

ADVERTISEMENT

De asemenea, o anchetă publicată de Libertatea în octombrie 2021 arăta că, din 116 de unități sanitare documentate, în 40 dintre ele niciun medic ginecolog nu făcea avorturi la cerere. Pe de altă parte, medicii care refuză avorturile la cerere se apără prin faptul că obiecția de conștiință la acest gen de intervenții reprezintă un drept garantat de Codul deontologiei medicale prin care doctorii pot refuza efetuarea unui serviciu medical care vine în contradicție cu valorile lor morale.

Limitarea avortului, o temă tabu pentru politicienii români

Dacă tabăra anti-avort a câștigat teren printre medici, pe plan politic influența ei rămâne foarte redusă, prin contrast cu alte țări din regiune. Ultima tentativă de a impune pe cale legală unele restricții avortului a avut loc în 2012. Este vorba de un proiect de lege inițiat de către fostul deputat PDL Sulfina Barbu, cu sprijinul unor colegi de partid. Proiectul a fost atacat virulent de către tabăra pro-choice din România, deși măsurile propuse erau foarte timide: anume instituirea unei perioade de 5 zile de gândire pentru femeia însărcinată, calculate între două ședințe de consiliere psihologică. Avortul nu putea fi realizat înainte de scurgerea acestei perioade, însă dacă femeia respectivă își menținea decizia inițială, nu putea fi împiedicată să facă avortul.

În esență, proiectul relua prevederi care există și în legislația altor state, precum Germania, Belgia, Olanda, Franța, în care perioada de reflecție variază între trei zile și șapte zile. Semnatarii au fost acuzați că respectiva consiliere psihologică ar crea traume femeilor însărcinate întrucât acestora li s-ar fi oferit detalii, inclusiv materiale foto/video, privind tehnica de chiuretaj și ce presupune aceasta. Reacția ONG-urilor care apărau posibilitatea de a face avort la cerere a fost atât de dură, încât cinci dintre parlamentarii care figurau ca inițiatori și-au retras semnăturile, iar proiectul a fost respins la votul final din Camera Deputaților cu o largă majoritate.

 

ADVERTISEMENT