Statinele sunt medicamente folosite pentru a reduce colesterolul, însă mulți susțin că ele ar ataca grav ficatul. Ele sunt foarte bune preventiv, însă, pe termen lung, pot duce la afecțiuni mai grave.
De-a lungul timpului, statinele au ajuns să fie foarte intens utilizate, mai ales în rândul celor pasibili de dezvoltarea unor afecțiuni cardiace grave. În 1994, de exemplu, doar 2% dintre europeni foloseau statine. Până în anul 2011, procentul a crescut până la 25%.
O adevărată controversă s-a născut având ca subiect principal statinele. Despre acestea se știe că duc la o scădere importantă a colesterolului. O grăsime în exces duce la boli grave, ca diabet, afecțiuni ale inimii, ficatului etc. Statinele sunt menite, deci, să ajute persoanele predispuse la astfel de boli.
Totuși, asemenea tuturor medicamentelor existente, și statinele au efecte secundare neplăcute. Mulți pacienți chiar renunță la tratament din cauza simptomelor greu de suportat. Este vorba despre manifestări musculare, diabet, hepato-toxicitate, tulburări gastrointestinale și ale funcției cognitive și chiar hipersensibilitate manifestată prin urticarii sau hipotensiune. Specialiștii explică, deci, cum statinele ajută pe de o parte, dar îmbolnăvesc pe alta.
„Ele reduc colesterolul și le folosim în două situații. Pentru boala coronariană, aterosclerotică, inclusiv pentru prevenția AVC. Că nimeni nu vrea să facă AVC sau infarct pentru faptul că are colesterolul mare. Asta nu înseamnă că nu are efecte secundare. Printre care se află și hepato-toxicitatea. Afectează ficatul, poate apărea și destrucție musculară, printre simptomele neplăcute. Sunt suficienți pacienți care renunță la tratament pentru că îi dor mușchii. Se pune problema și că ar induce o anumită formă de diabet, dar e greu de spus care este mecanismul”, explică medicul Tudor Ciuhodaru, pentru FANATIK.
Există colesterol bun, HDL, și colesterol rău, LDL. Acesta din urmă duce la apariția bolilor cardiovasculare. HDL este produs de ficat, iar în urma administrării de statine, practic orice producție de colesterol, fie bună sau rea, este inhibată. De aici și hepato-toxicitatea și faptul că ficatul nu mai este lăsat să își îndeplinească funcția.
În funcție de nevoile fiecărei persoane, tratamentul cu statine trebuie administrat în mod adecvat. Nu toate afecțiunile inimii sunt imposibile pe timpul tratamentului. Este în observație și ipoteza care spune că administrarea îndelungată crește riscul apariției diabetului. Oamenii de știință sunt de părere, însă, că beneficiile față de afecțiunile cardiace sunt mai importante decât riscul încă inexplicabil al posibilei dezvoltării a unei forme de diabet.
În ceea ce privește ficatul, medicii spun că este practic o legătură de cauzalitate. Statinele scad colesterolul, dar blochează ficatul. Colesterolul duce la steatoză hepatică, dar un nivel mic al grăsimilor îi dă voie acestui organ să funcționeze optim. De aici și întrebarea dacă tratamentul cu statine atacă sau nu ficatul.
„Deci tratamentul cu statine este bun, dar trebuie atent monitorizat. Înainte de a-l începe trebuie luate probele hepatice ca să nu avem niciun fel de surpriză. Evident că dacă scădem colesterolul nu se mai ajunge la steatoză. Dar eu vorbesc de toxicitate, de distrugerea celulei hepatice. Prin faptul că scade colesterolul este prevenită steatoza hepatică dar într-un cadru global în care scădem aceste grăsimi care ne pot afecta sănătatea. Partea care ne deranjează în timpul tratamentului este faptul că explodează celula hepatică și apare hepato-toxicitatea. Orice medicament are și beneficii, și efecte secundare. Trebuie găsit întotdeauna beneficiul care este mai mare decât riscul”, mai explică medicul urgentist.
Și medicul cardiolog Gabriel Tatu-Chițoiu explică în ce fel acționează statinele. Acesta susține că tratamentul nu duce la îmbolnăvirea ficatului, ci din contră, i-ar oferi protecție. Specialistul a demontat ipotezele colegilor săi cu un studiu complex care explică de ce statinele sunt bune atât pentru inimă, cât și pentru ficat.
„Statinele sunt medicamente care reduc sinteza de colesterol de către ficat. În acest mod statinele s-au dovedit una dintre achizițiile majore în controlul aterosclerozei și, prin aceasta, în creșterea speranței de viață inclusiv în România. Știu asta din propria experiență cu pacienții pe care îi urmăresc de 25-30 de ani. Dacă totuși acceptați rețeta cu statine prescrisă de un meseriaș în materie odată ajunși la farmacie veți fi puțin descumpăniți când vi se va spune „Trebuie să luați și ceva pentru protecția ficatului pentru că statinele atacă ficatul”. Este complet fals! Statinele NU atacă ficatul ci, dimpotrivă, îl protejează! Statinele reduc riscul de boală cronică de ficat și de cancer de ficat”, susține cardiologul într-o postare pe Facebook.
Studiul la care face referire Gabriel Tatu-Chițoiu, publicat pe 17 martie 2025, relevă faptul că pacienți care suferă de boli hepatice pot fi tratați pentru acestea cu statine. Mai exact, nu doar că nu le este agravată boala de ficat de care suferă, ci le este tratată afecțiunea prin administrarea de statine. Studiul a inclus 16.501 pacienți ce suferă de boală cronică hepatică. Dintre aceștia, 3.610 urmau tratament cu statine și 12.891 care nu o făceau.
„Utilizarea statinei a fost asociată semnificativ cu o incidență cumulativă mai mică de 10 ani a cancerului de ficat (3,8% vs 8,0% la cei care NU luau statine) și decompensare hepatică (10,6% vs 19,5%). Statinele lipofile și utilizarea cumulativă mai lungă de statine (≥600 doză zilnică cumulativă definită) au fost asociate cu reduceri suplimentare ale riscului, iar utilizatorii de statine au prezentat o probabilitate redusă de a rămâne sau de a trece la grupurile cu scor pentru Fibroză-4 cu risc ridicat.
Acest studiu a constatat că utilizarea statinei a fost asociată cu un risc redus de HCC (n.r. carcinom hepatocelular) și decompensare hepatică la pacienții cu CLD (n.r. boală de ficat cronică), precum și cu tranziții îmbunătățite ale grupului FIB-4 în timp. Aceste constatări oferă sprijin pentru rolul potențial al statinelor în prevenirea HCC și progresia bolii hepatice”, se arată în studiul analizat de FANATIK.