Controversele din spatele noii păpuși Barbie. De ce a împărțit lumea în două: „Oamenii nu sunt produse”

Într-o eră în care jucăriile pot fi mai mult decât simple obiecte, noua păpușă Barbie a devenit un catalizator pentru conversații despre etică, identitate și modul în care cultura populară modelează opiniile.

Păpușa Barbie din spectrul autist, mărul discordiei. De ce este lăudată, dar și contestată

Mattel, compania care produce celebra Barbie, a lansat un nou model inspirat din diversitatea reală a copiilor, creând o păpușă care include trăsături asociate spectrului autist. Potrivit celor de la The Guardian, proiectul a fost realizat împreună cu organizația caritabilă din Statele Unite Autistic Self Advocacy Network.

Noua Barbie are privirea orientată discret într-o parte, un detaliu care sugerează tendința unor persoane din spectrul autist de a evita contactul vizual direct. Păpușa este prevăzută cu articulații flexibile, ce permit mișcări repetitive, un obiect antistres de tip fidget spinner, căști menite să diminueze zgomotele puternice, dar și o tabletă cu simboluri folosite pentru comunicarea alternativă.

Pentru a înțelege mai bine impactul pe care lansarea acestei jucării îl poate avea asupra copiilor și societății, FANATIK a apelat la opiniile unor specialiști. Publicația noastră a stat de vorbă cu Loredana Latiș, expert în educație de viață, dar și cu medicul psihiatru Gabriel Diaconu, care au analizat inițiativa Mattel din perspective diferite. Cei doi au explicat atât beneficiile unui astfel de demers, legate de incluziune, acceptare și normalizarea diferențelor, cât și posibilele riscuri sau limite ale reprezentării autismului prin intermediul unei jucării.

Digi24.ro

VIDEO Întâlnire neașteptată la Poiana Brașov: Trei pui de urs, filmați de turiști în timp ce se joacă nestingheriți pe pârtie

De ce vede un expert în educație noua jucărie ca un pas esențial spre incluziune și acceptare

Loredana Latiș consideră că inițiativa Mattel reprezintă un pas important spre incluziune și acceptare. Aceasta subliniază rolul educativ al păpușii Barbie cu trăsături din spectrul autist, atât pentru copiii cu nevoi diferite, cât și pentru cei tipici, explicând modul în care o astfel de jucărie poate contribui la dezvoltarea empatiei și la normalizarea diversității încă din copilărie.

Digisport.ro

Surpriză uriașă! La doar opt minute de la startul Jocurilor Olimpice de iarnă, toată lumea a rămas fără cuvinte

„Din perspectiva mea, este o inițiativă binevenită, pentru că sprijină integrarea persoanelor diferite de majoritate. Cultivă empatia și contribuie la normalizarea relațiilor dintre copiii cu particularități diferite. În același timp, îi ajută și pe copiii tipici să se familiarizeze natural cu comportamentele specifice autismului, reducând frica, confuzia și etichetarea.

Normalizarea apare atunci când diferența nu este explicată excesiv sau dramatizată, ci prezentată firesc, ca parte din realitate, iar păpușa este folosită ca instrument de joacă și dialog, nu ca etichetă. În acest fel, mesajul transmis copiilor este că diversitatea există, este legitimă și nu are nevoie de corectare, ci de înțelegere”, a declarat, Loredana Latiș, expert în educație de viață.

Controverse în jurul noii Barbie. Psihiatrul vorbește despre riscurile ideologice ale inițiativei Mattel

La polul opus, Gabriel Diaconu atrage atenția că asocierea unui brand iconic precum Barbie cu trăsături ce țin de o patologie medicală poate genera controverse și interpretări sensibile. Acesta consideră că, dincolo de intenția declarată, demersul poate fi perceput ca problematic din punct de vedere ideologic și profesional.

„Simplul fapt că o companie de jucării, cu tradiție cum este Mattel, și un brand atât de matur, unii ar spune legendar cum este Barbie, lansează pe piață o jucărie care în mod clar și asumat de ei, include trăsături specifice unei forme de patologie medicală, riscă să pice în ridicol prin fereastra ideologică.

A ajuns să fie criticată inclusiv de profesioniști ca mine. Pe de o parte pentru că promovează de bună seamă incluziunea socială, comunitară, destigmatizarea problemelor din categoria psihiatrică, psihologică lărgită, neurologică, tulburări pervazive de dezvoltare cum sunt tulburările de pe spectrul autismului”, este părerea exprimată de psihiatrul Gabriel Diaconu.

Riscurile percepției publice și valența terapeutică a jucăriilor

Totodată, Diaconu semnalizează că există o piață de consumatori care observă un simptom psihosocial, dar și o formă ingenioasă de marketing.

„Ei nu introduc chestiunea asta nici ca dispozitiv medical, nici ca dispozitiv terapeutic. O fac dintr-o dorință cât se poate de clară și simplă și ușor de înțeles: profit. Și de aici intervine, dacă vrei, fățarnica smerenie sau semnalizarea asta, până la urmă tendențioasă, a unei forme de virtute.

Invită practic oamenii ca pe lângă motivația intrinsecă de a cumpăra un obiect de divertisment, cu aceeași ocazie să-și ”spele” niște păcate și să demonstreze că ei nu văd ca fiind o problemă că alți copii sau alte persoane au tulburări din spectrul autist sau că au ADHD”, a adăugat specialistul, pentru FANATIK.

Diaconu pune sub semnul întrebării demersul Mattel

De asemenea, Gabriel Diaconu evidențiază și motivațiile economice, dar și relevanțele reale ale brandului în urma unui astfel de demers. Psihiatrul crede că, deși păpușa poate ajuta copiii să-și normalizeze experiențele diferite, rămâne neclar dacă inițiativa Mattel servește cu adevărat scopuri educative sau doar strategii de marketing.

„Cel mult ai putea argumenta că astfel de obiecte ar putea avea o anumită valență terapeutică. În aceeași măsură în care, dacă ai copii născuți cu amelie, adică lipsa unuia sau mai multor membre, jucându-se cu păpuși care la fel nu au o mână, asta îi poate ajuta să-și normalizeze experiența.

Pot să înțeleg, dintr-o perspectivă psico-economică, dorința anumitor companii de a rămâne relevante. Dar nu știu dacă Mattel rămâne relevant făcând un astfel de demers. Chiar dacă ei pretind că au făcut și au dezvoltat această jucărie terapeutic, în colaborare cu anumite societăți din domeniul medical”, a mai clarificat Diaconu.

Diaconu, despre precedentul păpușii și credibilitatea brandului

Mai departe, în continuarea convorbirii, sunt aduse în discuție și precedentele istorice ale companiei Mattel, evidențiind modul în care deciziile privind păpușile au stârnit controverse încă de la prima versiune Barbie. El subliniază că aceste schimbări oferă acum o perspectivă asupra credibilității actualelor inițiative ale brandului de a reprezenta diversitatea.

„Să nu uităm în lucru apropo de Mattel. Prima iterație a păpușii Barbie avea niște sâni anatomici. Anatomic corecți. Dar pentru că la vremea respectivă anumite sensibilități, mă refer la o poveste care e veche de 60 de ani, au fost profund vexate cum că micuții puteau să dezbrace păpușa și în momentul în care dezbrăcau păpușa de hăinuțele Barbie vedeau că sunt corecții anatomici.

În a doua versiune, Mattel a eliminat sfârcurile de pe păpușile lor. Jumătate de secol mai târziu, când ai aceeași organizație care lansează la apă niște jucării care includ anumite trăsături și anumite caracteristici… Câtă credibilitate să ai?!”, a mai spus, pentru FANATIK, psihiatrul.

Înainte de Barbie inspirată de autism, controversa a venit cu păpușa cu sindrom Down

De-a lungul timpului Mattel a mai atras deja atenția globală cu o altă inițiativă controversată. În 25 aprilie 2023, producătorul american a lansat prima păpușă Barbie cu sindromul Down, parte din linia Fashionistas dedicată diversității și reprezentării reale a copiilor din întreaga lume.

Proiectul a fost realizat în colaborare cu National Down Syndrome Society (NDSS). Designul păpușii a inclus trăsături fizice inspirate de caracteristicile asociate sindromului Down, cum ar fi o statură mai scurtă, trunchi mai lung, o față mai rotundă și un colier cu trei chevroni simbolizând cele trei copii ale cromozomului 21.

Pot jucăriile să creeze șabloane rigide în percepția copiilor?

Un alt aspect important care trebuie analizat ține de trăsăturile pe care le are noua Barbie. Întrebat despre semnificația particularităților pe care le are și dacă acestea pot fi de ajutor sau, dimpotrivă, discriminatorii, psihiatrul este de părere că riscul este ca jucăria să devină un șablon rigid, cu efecte nedorite asupra percepției copiilor.

„Niciuna din particularitățile acestea nu este hiperspecifică pentru turbulările de spectru. Apoi, prin faptul că pui un astfel de șablon rigid pe tot ceea ce înseamnă tabloul clinic, faci un pat al lui Procust. Drept urmare copiii care nu au trăsăturile acestea, deși ei au primit anterior un diagnostic, o să fie considerați prin filtru jucăriei ca fiind impostori. Și cei care au probleme similare, dar nu au primit un astfel de diagnostic, automat o să fie confluați cu acest diagnostic.

Lumea păpușilor e foarte complicată. Spun asta pentru că păpușile nu sunt doar obiecte de divertisment. Sunt primele recipiente în care copiii, la o vârstă mică sau foarte mică, varsă ceea ce noi numim o teoria minții. Le animează, le personifică, le dau nume”, a completat Gabriel Diaconu.

„Forțezi până la urmă un gen de obligație socială”

În final specialistului mai face o precizare, și anume că aceste păpuși nu sunt necesare pentru ca cei mici să-și înțeleagă experiențele. Din contră, el spune că uneori pot crea presiuni sau așteptări sociale contradictorii: „Oamenii care au diverse suferințe medicale și psihologice nu sunt produse. Copiii care sunt pe spectru n-au nevoie de păpuși ca să-și înțeleagă mai bine particularitatea existențială și problemele cu care se confruntă în viața de zi cu zi.

Prin simplu fapt că introduci la raft o păpușă care întruchipează o sumă oarecare de dizabilități, pui potențialul cumpărător în scenariul imposibil: dacă va cumpăra nu e bine și dacă nu va cumpăra iarăși nu e bine. Forțezi până la urmă un gen de obligație socială.

Organizațiile ONU recunosc, ceea ce în limbaj vernacular poartă și un nume, se numește Humanitarian Porn, pornografie umanitară, că exploatarea stigmei în scop de antistigmă sfârșește din nou prin a pica în paradox. Nu scazi stigma arătând cu degetul”, a încheiat specialistul contactat de FANATIK.