Cum pot merge copiii ucrainenilor în școlile din România după ce în ţara lor a izbucnit războiul. Ce nemulţumiri au profesorii români

Autoritățile din România au explicat cum pot copiii refugiaților din Ucraina să meargă la școală. Câteva mii de oameni au fugit în țara noastră din calea războiului după ce Rusia a invadat țara condusă de Volodimir Zelenski.

Prin ce modalitate pot ajunge în școlile românești copiii refugiaților din Ucraina

Guvernul condus de Nicolae Ciucă a fost nevoit să găsească repede o soluție pentru copiii refugiaților. Astfel, cei care merg încă la grădiniță, dar și elevii vor avea statut de audienți în instituțiile de învățământ romanesc. Aceștia vor fi trecuți în cataloage provizorii în primă fază.

Vor putea ajunge în cataloagele definitive după ce își vor echivala studiile și vor susține eventuale diferențe, potrivit unei ordonanțe de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară, publicată în Monitorul Oficial.

De asemenea, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a transmis că elevii care au ajuns în România fără dovada studiilor pe care deja le-au absolvit vor putea face o solicitare prin care se vor angaja că vor aduce actele atunci când situația o va permite.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Câți bani plătește statul român pentru elevii din Ucraina

În anii universitari 2021—2022, dar și pentru anul viitor, studenții, cetățeni ai Ucrainei, pot beneficia de finanțare de la bugetul de stat sau din alte surse, prin Ministerul Educației și, respectiv, instituțiile de învățământ superior.

Interesant este că universităţile româneşti pot primi cadre didactice refugiate din Ucraina în baza unui program care gestionează schimburile universitare.

“Există un program care gestionează schimburile universitare, prin care universităţile româneşti pot primi cadre didactice refugiate din Ucraina. Bursele pe care Ministerul Educaţiei le acordă în această situaţie sunt nişte burse pe care le apreciez ca fiind generoase.

Este vorba de 590 de euro pe lună pentru cei care posedă titlul de profesor, de 390 de euro pe lună pentru cei care posedă titlul de conferenţiar, obţinut într-o universitate din Ucraina, de 360 de euro pentru cei care posedă titlul didactic de lector sau şef de lucrări şi 330 de euro pe lună pentru cei care posedă titlul de asistent universitar”, a afirmat ministrul Educaţiei.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Câți elevi din Ucraina ar putea învăța în România

Sorin Cîmpeanu a ținut să mai explice că studenţii de la universităţile acreditate din Ucraina se pot înscrie la cele din România, fără a plăti dacă sunt cetăţeni ucraineni şi contra cost, dacă sunt din afara acestei țări. Culmea, omul numărul 1 din învățământul românesc a spus că “nu sunt puţini” studenţii ucraineni care vor să înveţe în România.

În ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, copiii refugiaţi din Ucraina se pot înscrie la şcolile româneşti, însă ministrul subliniază că sunt puţine cadrele didactice care predau în limba ucraineană.

Concret, am putea discuta la un moment dat despre aproape o mie de elevi, împărțiți pe categorii de vârstă, care și-ar dori să continue studiile în țara noastră. Pentru refugiaţii de cetăţenie ucraineană cursurile vor fi finanţate de la bugetul de stat, în timp ce pentru cei din state terţe care au studiat în Ucraina şi care se înscriu la universităţi româneşti este valabilă taxa de studii.

Deocamdată, în România există 45 de şcoli gimnaziale şi 10 licee în care se predă limba ucraineană sau în care alte discipline se predau în această limbă. Sorin Cîmpeanu a ținut să precizeze că numărul lor este unul insuficient pentru cererea uriașă apărută aproape peste noapte.

De altfel, ministrul Educației a recunoscut că există o problemă în România dacă ne raportăm strict la cadrele didactice care pot preda în această limbă. Astfel de profesori sunt în numai opt judeţe, Maramureș, Suceava, Satu Mare, Botoșani, Tulcea, Arad, Timiș sau Caraș Severin. „Va trebui să organizăm primirea acestora și în școli unde nu se predă limba ucraineană”, a mai precizat ministrul.

De ce strâmbă din nas profesorii din România

Culmea, profesorii români n-au primit cu entuziasm decizia autorităților. Mulți dintre ei nu înțeleg de ce ministerul se dă peste cap pentru refugiați, în timp ce problemele lor rămân fără rezolvare de ani de zile.

„Și băgăm câte 50 în clase? În clasele care sunt deja full cu 30 de copii cel puțin?”, s-a întrebat Raluca Maria, cadru didactic. „Cel mai bine e să învețe în clase separate, în limba lor, cu profesori care știu limba ucraineană sau măcar rusa.

Copiii trebuie să înțeleagă ceva din ce se vorbește. Altfel, e doar o formalitate, ca să ne prefacem că i-am ajutat și să raportăm că i-am “integrat”, a precizat și Claudia Mihai, profesor în București.

„Românilor din Ucraina de ce li s-au desființat școlile românești? Primim, da. Mulțumim. Ei ne-ar fi primit pe noi la fel?. Noi sprijinim. Ajutăm. E război. Făceam o paralelă cu situația românilor din nordul țării.”, a punctat și Daniela Jianu pe un grup al cadrelor didactice.