Copiii din Rusia, îndoctrinați în școli și grădinițe. Ce dezvăluie noul val de propagandă antioccidentală impus de Vladimir Putin

Ca toate regimurile totalitare, Kremlinul a declanșat o operațiune de propagandă fără precedent printre copiii și tinerii Rusiei. Iar specialiștii cred că riscul este o radicalizare militaristă și naționalistă care va dura mai mult decât regimul Putin.

Pregătiri pentru o confruntare de lungă durată

În timp ce războiul declanșat de Vladimir Putin contra Ucrainei merge destul de prost, cu un eșec total în încercarea de a cuceri capitala Kiev și de a îl înlătura sau ucide pe președintele Volodimir Zelenski, admirat acum de toată lumea occidentală, în laboratoarele Kremlinului se fac pregătirile pentru un conflict de lungă durată între Rusia și lumea democratică.

Și, ca de obicei la puterile totalitare, vizați sunt copiii și tinerii. Așa au făcut comuniștii cu organizațiile de „șoimi ai patriei”, „pionieri” și „UTC-iști” (sau corespondentele acestora din celelalte țări comuniste), așa a făcut Hitler cu „Hitlerjugend”, așa făcea și Imperiul Otoman cu ai săi „ieniceri”. Acum Kremlinul își sporește eforturile de a-i îndoctrina pe tinerii ruși și de a consolida consensul pro-război în rândul noilor generații.

Pe măsură ce războiul continuă, în toată Rusia apar videoclipuri și imagini cu tineri ruși care își manifestă sprijinul pentru invazia Ucrainei. Iar copiii și adolescenții prezentați în aceste materiale de propagandă în favoarea războiului afișează simbolul „Z”, devenit emblematic pentru invazia în Ucraina după ce a fost adoptat ca marcă a trupelor de invazie ale Rusiei.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

De ce se teme Putin de tineri

Accent pus pe îndoctrinarea tineretului nu este întâmplător, consideră Doug Klain, director adjunct al Centrului pentru Eurasia al „Atlantic Council”. Ci reflectă îngrijorarea Kremlinului că rușii tineri, generația „digitală”, sunt mai rezistenți la propaganda de stat datorită faptului că au cunoștințele necesare pentru a accesa informațiile cenzurate online de regimul Putin. În plus, generația tânără este mai susceptibilă să aibă opinii favorabile despre Europa și Statele Unite decât rușii mai în vârstă, care continuă să își ia majoritatea informațiilor din rețelele de propagandă controlate de Kremlin.

Mai mult, având în vedere proeminența studenților și adolescenților în timpul valului de proteste din primele săptămâni de invazie, interesul Kremlinului este ușor de înțeles. Dar protestele s-au stins rapid, tacticile guvernamentale de intimidare dovedindu-se eficiente. Apoi Kremlinul i-a încurajat pe ruși să se „unească în jurul drapelului”, prezentând războiul ca pe o luptă „existențială” între Rusia și Occident. Iar mesajele anti-război au fost denunțate ca fiind nepatriotice și anti-ruse.

Prezentarea polarizantă a războiului ca luptă între „ei” și „noi” a fost amplificată de Putin însuși, care a cerut o „autocurățare a societății” de „scursuri” și „trădători”. Astfel de declarații, venite de la șeful statului, sunt de natură să alimenteze agresivitatea împotriva oricui se află de „partea greșită” a dihotomiei Rusia-Occident.

De exemplu, foarte recent, pe ușa unei tinere jurnaliste de investigație din Moscova a apărut o inscripție graffiti care o declară trădătoare. Iar o altă tânără activistă, devenită virală pentru că a citit constituția Rusiei polițiștilor, în timpul protestelor din 2019, a găsit recent, pe ușă, inscripția „Nu-ți vinde patria, cățea”. În ambele cazuri, mesajele de amenințare au fost însoțite de simbolul „Z”.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

Exodul creierelor și rescrierea istoriei

Pe fondul războiului și al sancțiunilor economice severe, care aduc perspective economice sumbre, și confruntați cu riscul în creștere de violență politică, zeci de mii de ruși, cei mai mulți tineri, fug acum din Rusia în locuri precum Turcia, Asia Centrală sau Caucazul de Sud. De la începutul războiului, pe 24 februarie, cifra totală pentru acest exod a ajuns, după unele estimări, la aproximativ 200.000 de oameni. Mulți dintre aceștia fiiind jurnaliștii independenți, activiști sau profesioniști în sectorul tehnologiei.

După ce represiunea a reușit să-i înspăimânte sau să-i alunge pe cei care ar fi vrut să protesteze contra războiului, iar firava opoziție a tinerilor ruși a fost marginalizată sau redusă la tăcere, Kremlinul și-a intensificat campania de „educație patriotică” a copiilor și tinerilor ruși, menită să le asigure loialitatea și să modeleze perspectiva ideologică.

Vladimir Putin le-a cerut istoricilor ruși, în urmă cu aproape zece ani, să elaboreze un nou curriculum de istorie fără „contradicții și ambiguități interne”. Versiunea revizionistă a istoriei care a rezultat din acest proces a inclus eforturi de reabilitare a reputației dictatorului comunist Iosif Stalin, precum și încercări de promovare a aspectelor pozitive ale erei sovietice. Rolul URSS în victoria asupra Germaniei naziste a căpătat astfel un rol central, iar mitologia „Marelui Război de Apărare a Patriei” a cunoscut un reviriment fără precedent.

Viziunea Kremlinului asupra războiului a devenit obiect de studiu în școli

Acum, aceste eforturi de rescriere a istoriei și câștigare a susținerii tineretulu continuă prin predarea la clasă a gândirii Kremlinului. Adăugări recente la curriculum au inclus materiale prin care se justifică agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. De exemplu, în Murmansk, școlilor li s-a cerut să includă materiale care descriu „genocidul împotriva rușilor” comis de Ucraina și analizează activitățile „anti-ruse” a cestei țări. Noile materiale didactice susțin că Ucraina este o țară prietenoasă cu naziștii și controlată de Occident.

Iar de la sfârșitul lunii martie 2022, grădinițele și școlile rusești au început să distribuie pe rețelele sociale postări în care își prezintă elevii care lucrează în sprijinul „operațiunii militare speciale” a Rusiei în Ucraina. Copiii au fost puși să scrie scrisori și să facă desene cu simboluri militare, precum și panglici sau steaguri cu deja omniprezentul „Z”. Iar într-o școală din Kaliningrad, copiii au învățat un nou cântec patriotic, care redesenează harta lumii și granițele Rusiei. Versurile cântecului spun: „de la Donețk la Kremlin, de la Lugansk la Kremlin, din Alaska la Kremlin, aceasta este patria mea”.

Dar politizarea școlii poate avea un impact profund, pe termen lung, asupra copiilor, spune specialistul în spațiul euroasiatic. Având un cerc social de obicei limitat și fiind dependenței de adulți și de figuri cu autoritate, precum și o cunoaștere limitată a istoriei și a actualității, copiii sunt deosebit de vulnerabili la tipul de îndoctrinare ce are loc în prezent în școlile din toată Rusia.

Nostalgia Komsomolului și nevoia de militari pe front

Forme similare de propagandă sunt aplicate și în afara sistemului de învățământ. De exemplu, Comitetul pentru Tineret din Murmansk a ținut prima pagină a ziarelor prin mobilizarea tinerilor la mitinguri și prin videoclipuri de propagandă, cu implicarea Flotei de Nord din Murmansk, o sursă de prestigiu și mândrie locală considerabilă.

Multe dintre evenimente publice pro-război recente, cu participarea tinerilor ruși, s-au bazat, de asemenea, în mare măsură, pe Armata Tineretului Rusiei, o organizație înființată în 2015 de ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu. Scopul acestei organizații era, declarat, de a pregăti viitorul personal militar. Iar surse de informații ucrainene au acuzat Rusia că se pregătește să recruteze copii minori din mișcare pentru a completa pierderilor tot mai mari de militari în război.

Criticii se tem că manifestările publice ale militarismului pro-război vor duce la radicalizarea unei noi generații de ruși, ceea ce va duce la apariția unor zeloși ai regimului cum n-au mai fost din cele mai negre zile ale erei sovietice, când existau campanii care îi încurajau pe copii să-și denunțe părinții.

Și deja există semne că astfel de tendințe reapar în societatea rusă. De exemplu, când o profesoară le-spus elevilor că ea crede că invadarea Ucrainei a fost o „greșeală”, o elevă a înregistrat în secret discuția și a predat-o autorităților. Profesoara a primit o amendă de 30.000 de ruble și a fost dată afară.

Pericolul pentru omenire al unei radicalizări a rușilor

Interesant de urmărit va fi ce retorică va folosi Kremlinul de 9 Mai, când se desfășoară sărbătorirea anuală a Zilei Victoriei din Al Doilea Război Mondial. Mai ales că Putin face eforturi să prezinte public invazia din Ucraina ca pe o continuare a „luptei eroice împotriva fascismului”. Așa că ziua de 9 Mai ar putea fi cel mai mare eveniment pro-război. Și este de așteptat ca autoritățile să caute să angajeze în manifestări cât mai mulți tineri ruși și să folosească emoțiile victoriei asupra lui Hitler pentru legitimarea efortului de război actual din Ucraina.

Specialiștii spun însă că este dificil de evaluat, deocamdată, cu exactitate, cât de eficiente au fost eforturile Kremlinului de stimulare a sentimentului pro-război în rândul tinerilor ruși. Dar datele disponibile sugerează un succes considerabil. De exemplu, un sondaj din 31 martie, realizat de principalul institut independent din Rusia, Levada, a constatat că 71% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani susțin războiul, cu doar 10% sub media națională pentru toate grupele de vârstă.

Iar un sondaj mai recent al centrului Levada a descoperit că 54% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au atitudini negative față de Ucraina, față de media generală de 57%.

Pericolul ca valul de fanatism declanșat de invazia Ucrainei să creeze o nouă generație de tineri ruși radicalizați, care îmbrățișează cu entuziasm militarismul și naționalismul extrem promovat de Kremlin, este real. Iar acest lucru ar putea prelungi confruntarea actuală dintre Rusia și Occident pentru multe decenii, ducând la continuarea „putinismului” mult timp după ce Putin însuși va fi dispărut de pe scena mondială.