Corectitudinea politică și bolile infecțioase. Cum au apărut „virusul chinezesc”, „boala franceză” și „gripa bolșevică”

Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că intenționează să schimbe numele bolii cunoscută acum sub numele de „variola maimuței”, însă considerentele invocate nu sunt medicale, ci politice. Acesta nu este prima situație când o boală a devenit subiect de controverse politice, un indiciu că presupusa separație dintre știință și politică este una iluzorie.

Discriminare sesizată după jumătate de secol

Decizia OMS vine după ce un grup de oameni de știință au susținut că există „o nevoie urgentă pentru un nume nediscrimanatoriu și care să nu stigmatizeze”, cu referire la variola maimuței. În locul acestei nume, ei au propus un asepticul nume de „hMPVX”.

Discriminate nu ar fi maimuțele care au dat dat numele acestei boli, ci locuitorii din Africa întrucât în terminiologia științifică se vorbește de două genotipuri ale bolii, forma vest-africană și forma din bazinul Congo. „Există un discurs din ce în ce mai frecvent în media și printre mulți oameni de știință care încearcă să facă o conexiune între epidemia globală de acum cu Africa sau Africa de Vest sau Nigeria. Mai multe, utilizarea unor etichete geografice pentru tulpinele de MPVX se face cu referiri la epidemia din 2022 ca aparținând de tulpina vest-africană”, susțin cei 29 de experți care au făcut cererea către OMS, într-un document citat de SkyNews.

Numai că cele două forme au fost denumite în funcție de prevalența cazurilor. Boala a fost identificată la om pentru prima dată în 1970 în Congo. De atunci, epidemiologii și medicii infecționiști au diferențiat între cele două forme timp de cinci decenii fără ca nimeni să se simtă lezat sau discriminat.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Trump și „virusul chinezesc”

Și apariția Covid-19 a generat controverse politice. În timp ce autoritățile chineze schimbau periodic explicațiile privind apariția primelor cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 la Wuhan, una dintre ipotezele lansate în China a fost că boala ar fi fost adusă de către militarii americani care ar fi participat Jocurile Mondiale Militare care au avut loc în orașul chinez, în octombrie 2019. Asta l-a scos din sărite pe președintele american de atunci Donald Trump care, în mai multe ocazii, s-a referit la Covid-19 folosit expresia „virusul chinezesc”, spre furia oficialilor de la Beijing care au reclamat și ei la OMS că este vorba de discriminare.

Lui Trump i s-a reproșat și pe plan intern că, folosind această expresie, încurajează discriminarea față de americanii de origine asiatică. Întrebat de ce utilizează expresia „virusul chinezesc”, Donald Trump a dat un răspuns care cu greu putea fi combătut: „Pentru că vine din China. De aia”. Președintele a negat că exprimarea ar fi rasistă, dar a pomenit totuși teoria conspirației care dădea vina pe apariția bolii la Wuhan pe soldații americani.

Sifilisul, boala adusă de națiile vecine

Însă disputele privind numele bolilor puse în legătură cu originea lor sunt mult mai vechi, fiind poate chiar la fel de hazlii. Odată cu descoperirea Americii în 1492 de către Cristofor Columb, europenii s-au ales cu bunuri de preț, precum cartoful, porumbul sau tutunul, dar și cu sifilisul care s-a răspândit cu o uluitoare rapiditate, facilitată de obiceiurile soldaților și marinarilor de a frecventa prostituatele din toatele orașele în care poposeau.

Primul focar major de sifilis consemnat istoric a fost cel rezultat în urma asediului din 1495 al orașului italian Napoli de către trupele regelui Franței, Charles VIII. În consecință. italienii au numit sifilisul „boala franceză”, denumire care apoi a fost preluată de germani și polonezi. Pe această filieră, a apărut și în limba română cuvântul „frenție”, ca sinonim pentru sifilis. În schimb, francezii l-au denumit „boala italiană”, olandezii „boala spaniolă”, iar rușii „boala poloneză”. Practic, fiecare popor a dat vina pe nația cu care la acea vreme se afla în conflict, lucru demonstrat și de faptul că turcii socoteau sifilisul un flagel provocat de creștini.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Pe măsură ce rivalitățile se estompau, s-a uniformizat și denumirea bolii, după ciobanul Syphilus, un personaj din „Metamorfozele” lui Ovidius. Se pare că renascentiștii aveau mai multă imaginație decât birocrații științei de azi, care ne-au cadorisit cu anostele hMPVX sau SARS-CoV-2.

Politica, infiltrată în domeniul științei

Însă disputa privind sifilisul a fost relansată în zilele noastre, când corectitudinea politică nu lasă nimic reevaluat. În 2001, postul american PBS a difuzat documentarul „The Syphilis Enigma”, în care câțiva cercetători susțineau că în Europa s-ar fi găsit urme ale infectării cu sifilis la schelete umane din perioade care au precedat descoperirea Americii. Astfel sifilisul nu ar fi fost un flagel venit din Lumea Nouă. Concluziile documentarului nu au fost validate de către comunitatea științifică. Mai mult, au apărut critici legate de metoda de cercetare și de corectitudinea rezultatelor. Chiar și așa, ipoteza a fost reluată într-un documentar realizat de BBC zece ani mai târziu.

Însă miza documentarului nu era doar una științifică, ci și politică. „Pentru aproape 500 de ani, băștinașii nord-americani au fost învinuiți că au dat lumii sifilisul și, prin implicație, au fost acuzați de imoralitate sexuală”, spunea unul dintre protagoniști. Numai că la vremea când sifilisul a început să facă ravagii pe bătrânul continent, europenii erau preocupați să dea mai degrabă vina unii pe alții decât să arate cu degetul către amerindieni. Astfel că discriminarea acestora din cauza sifilisului este o obsesie contemporană, nu una istorică.

Libertatea presei strică reputația

O altă tragedie a istoriei are și ea latura sa amuzantă. Este vorba de „ gripa spaniolă” din 1918-1920 care ar fi ucis înre 25 și 50 de milioane de oameni, mai mult decât au murit în primul război mondial din 1914-1918.  Numai că pentru această catastrofă bieții spanioli nu au avut nicio vină, ei plătind cu reputația faptul că aveau o presă liberă, în timp ce celelalte state europene aveau o cenzură care controla tot ce era scris în ziare.

Oamenii de știință nu au stabilit nici până astăzi care este originea gripei: China, statul Kansas din SUA sau spitalele de campanie ale armatei britanice. Numai că informațiile privitoare la noua gripă erau cenzurate în statele beligerante din primul război mondial, astfel că presa fie mințea cu nerușinare, fie ascundea unele informații, din rațiuni propagandistice. Spania, fiind printre puținele țări neutre, nu instaurase cenzura astfel că ziarele relatau pe larg despre ravagiile făcute de boală. În schimb, presa din țările aflate în război dădea informații despre o molimă necunoscută ce făcea ravagii în Peninsula Iberică, până în punctul în care chiar spaniolii începuseră să creadă că doar pe ei i-a lovit năpasta.

Presa franceză a avut o tentativă de a desemna boala cu numele de „gripa americană”, însă a renunțat repede ca să nu-i supere pe aliații care tocmai îi scăpaseră de o nouă înfrângere în fața Germaniei. Ca și în cazul sifilisului, numele bolii a cunoscut variații regionale. De exemplu, în Polonia, aflată atunci în război cu Rusia sovietică, i s-a spus „boala bolșevică”. De altfel, rușii au tras ponoasele și din cauza unei epidemii de gripă din 1977. Primele cazuri au apărut în China, însă noua formă de gripă a rămas cunoscută cu numele de „gripa rusească” întrucât cele mai multe cazuri s-au înregistrat în URSS.