Cornel Dinu a tremurat și a plâns cu lacrimi adevărate la finala de la Wimbledon: „Mulțumim și iartă-ne, S1mona, Zeiță din Olimpul tenisului!”

Omul este ades altceva decât pare a fi. Fac această destăinuire în deplină cunoștință de cauză. Unii sunt considerați snobi, distanți, cinici, aroganți, chiar obraznici. De către cei care nu sunt capabili să pătrundă acești bulgări de gheață cu suflete generoase de copil nevinovat. Ei bine, la finalul intrării S1monei Halep definitiv în Panteonul tensiului, după triumful de la Wimbledon, ca de multe ori când pun lumea la picioare ai noștri, aveam ochii scăldați în apele atât de izbăvitoare ale fericirii. Nu, nu mi le-am șters, ar fi fost păcat. Când Providența ne miluiește cu aceste emoții unice, e bine să le lăsăm să se oprească de la sine.

Cornel Dinu a tremurat și a plâns cu lacrimi adevărate la finala de la Wimbledon: „Mulțumim și iartă-ne, S1mona, Zeiță din Olimpul tenisului!”

Acum a fost și mai mult… Tremuram pur și simplu când îmi țineam pumnii strânși să-și curenteze prin vorbe și să-și câștige definitiv și pretențioasa asistență de la Old Tenis England Club. A reușit, bine-nțeles, și această victorie teribilă, ce nu stă la îndemâna oricui. Ca de obicei, într-o engleză fluentă, mai sigură pe vorbe și mai detașată decât în passing-shot-urile ce au scos-o din minți pe Serena. Speech-ul a fost la fel de complet și de încântător ca și jocul care a răpus pur și simplu una dintre cele mai aureolate jucătoare de tenis din istoria acestui joc.

Am scrutat curios figurile celor două ducese, nurorile în actualitate ale imensei Regine Elisabeta a II-a. Am citit și am pătruns cu laserul privirii ades prin scuturile de atitudine și de grimase ale posesoarelor de prinți cu sânge albastru. Erau surprinse de diversitatea decentă și cu euforie calculată respectuos ale atâtor adresări de recunoștință și mulțumire ale S1monei, rostite cu siguranța unui profesor de Cambridge. Kate în mod deosebit, mult mai stăpână pe ea decât susținătoarea Serenei, cealaltă ducesă, despre care se spune, și nu numai pe la colțurile Regatului, că n-a fost o alegere inspirată a nepotului mezin al Marii Regine. Își cam mușca buzița că n-a câștigat pigmentul ei…

Am jucat tenis de plăcere, dar la fel de aprig ca și tackling-urile mele din atâția ani de fotbal

Despre jocul în sine aș putea să mă încumet să vorbesc câte ceva. Am jucat tenis de plăcere până să-mi fie fracturat brațul în 1991, în accidentul de la Teano. Veritabil moment de trecere pe lângă doamna aceea cu coasă, într-un loc istoric al Italiei. Acolo s-au așezat prima dată „furcile caudine”, cu 300 de ani înainte de Hristos, pe sub care samniții, un trib care trăia în Munții Apenini, câștigând o bătălie, dar nu războiul!, i-au obligat pe romani să treacă pe sub sulițele proprii, pierderea acestor arme fiind cea mai mare rușine pentru soldații Imperiului pe atunci!

Dar tenisul încercat de mine era la fel de aprig ca și tackling-urile mele din atâția ani de fotbal. Iar cu managerul de acum al S1monei, Virginica Ruzici, botezată de fostul mare jucător al Carmenului lui Mociorniță, Bazil Marian, prieten și coechipier cu tatăl acesteia, am schimbat destule mingi pe la începutul anilor ’70, deși „pontam” la „reușiți”… doar ca prieteni. Ca și cu Mariana Simionescu, crescute de boieroaica Mariana Ciogolea, soția lui Radu Nunweiller, care a și nășit-o pe Mariana în cununia cu marele Björn Borg, care le-a facilitat fuga în străinătate… Ce mică e lumea!

S1mona a dovedit că este o Pasăre Phoenix a Balcaniei

Am și vorbit, ce-i drept o singură dată cu S1mona, la telefon, dorind să-i urez succes într-un meci de Fed Cup, la Cluj. Prin doctorul lotului, Ștefan Eremia, descendent și el din români așezați și cu onoare. A ales avionul de Frankfurt, eu, „inspirat” mereu, pe cel de București în aeroportul din Cairo, în 1980. După o noapte lungă, tare lungă… Ștefan, pretențios și profund în cunoașterea oamenilor, mi-a spus în urmă cu câteva luni, simplu și adevărat: „E o fată minunată, sensibilă, omenoasă, ambițioasă, o muncitoare născută ca să reușească”. Și așa am intuit că este, doar din cristalinul vocii și modestia de bun-simț a câtorva propoziții simple, de curtoazie, schimbate la telefon.

Bine-nțeles că nu mi-a scăpat niciun joc al ei de când, pe merit, e pe culmile tenisului. Cu reușite meritate, din sclipiri de geniu, dar și cu căderi pe care noi, românii, le trecem prea repede în contestări cu vorbe agresive. Ce vreți?! Suntem balcanici! Sânge, fum, miere și cucută! De la adulație la jignire chiar trecem necugetat de repede. Regretăm contestația scăpată agresiv printre buze, dar lapidarea vorbei rămâne. S1mona a dovedit, mai ales acum, că este o Pasăre Phoenix a Balcaniei. Ne-a dat tuturor o lecție supremă! Acelora care, din când în când, îi reproșam serviciul, voleul nescos la iveală prin veniri la fileu, lipsa „scurtelor”… Ce vreți? Eram contaminați demult de complexitatea loviturilor nebune ale lui Ilie Năstase, care au revoluționat tenisul, încântând.

Falanga macedoneană S1mona sau cum a „lovit-o” pe Serena… „Creșterea și descreșterea Imperiului Otoman”!

Ca o veritabilă falangă macedoneană, S1mona s-a ridicat mereu și a împuns cu sulița loviturilor printr-un joc complet și execuții de excepție, când era mai mare nevoie, ca acum, la Wimbledon! Unde este încununarea visată de toți marii practicanți ai tenisului și unde atât de puțini au ajuns. Și vor ajunge… Ea a ajuns. Pe merit! Ce-i drept, de atâtea ori potrivnică, soarta i-a surâs acum. Serena – căsătorită cu un armean și antrenată de un turc! – n-avea cum să simtă că o paște… „Creșterea și descreșterea Imperiului Otoman”. Scrisă de eruditul Dimitrie Cantemir când era chezaș la Înalta Poartă. De fapt, istoria Bizanțului! De sabie, care distruge, și de cruce, care n-are cum să ierte…

Digisport.ro

Luptătorul suspendat pe viață pentru gestul golănesc pe care l-a făcut către fata din ring a rupt tăcerea! Mai rău a făcut

Mulțumim, S1mona! Pentru tot ce ne-ai sugerat până astăzi și noi n-am fost capabili să înțelegem. Că ești doar om, cu prestații uneori oscilante, dar mereu cu forța de a te certa pe tine însăți pentru a fi și a reuși să fii mereu mai bună. Bucurându-ne că atât de mulți chinuiți în aceste vremuri, ne-ai purtat și pe noi în Olimpul valorilor de neuitat ale lumii. Unde ceva din premoniția zeilor îmi spune că ai încă ani buni în față ca să rămâi Zeiță.