Cornel Dinu și Tomiță Caragiu, „stăpânii apelor” pe lacul Snagov, la un șpriț memorabil din vara lui 1970

Silviu Ghering   
în Aqua
25/05/2020, 09:56
Cornel Dinu și Tomiță Caragiu, „stăpânii apelor” pe lacul Snagov, la un șpriț memorabil din vara lui 1970 GALERIE FOTO
Cornel Dinu și Tomiță Caragiu, „stăpânii apelor” pe lacul Snagov, la un șpriț memorabil din vara lui 1970

Cornel Dinu a ieșit din nou în „lumina reflectoarelor”, din păcate pentru imaginea sa printr-un potop de înjurături la adresa unor jucători importanți din istoria lui Dinamo.  „Procuroru’” a fost unul dintre marii fotbaliști ai României care a știut să petreacă la fel de bine pe cât a știut să joace.

Cornel Dinu și Tomiță Caragiu, „stăpânii apelor” pe lacul Snagov, la un șpriț memorabil din vara lui 1970

Cornel Dinu a știut să bea la fel de bine pe cât a știut să „bage” o alunecare, a știut cum să fie primul la șprițuri seara și tot primul la antrenament a doua zi. Un „prieten” dintr-aceia pe care îi dorești… dușmanilor a filmat un derapaj lingvistic la „Procurorului” la ziua de naștere a altui fost mare fotbalist român, Miodrag Belodedici, și s-a lăudat cu isprava sa pe facebook, unde filmarea a devenit virală.

Cornel Dinu a explicat, în exclusivitate pentru FANATIK, ieșirea sa vulgară și astfel s-a aflat și cine i-a făcut „serviciul” de a-l populariza în spațiul virtual public, un fost jucător obscur care și-a făcut junioratul la Dinamo.

FANATIK a luat legătura cu cei trei foști dinamoviști înjurați de Cornel Dinu, Dumitru Moraru, Gigi Mulțescu și Ioan Andone și a aflat, în exclusivitate, că „Procurorul” le-a telefonat pentru a-și explica „ieșirea în decor” și pentru a-și cere scuze.

FANATIK face un salt înapoi în timp pentru că, așa, cu bune și cu rele, poveștile chefurilor la care Cornel Dinu a fost „căpitan”, la fel ca și pe teren, sunt… de basm! Și, întotdeauna un om direct, poate chiar prea direct, „Procuroru’” nu s-a ascuns după cireș și a povestit chiar el cum petrecea în tinerețe.

Ambele volume ale cărții sale autobiografice, „Zâmbind din iarbă” și „Jucând cu destinul”, stau dovadă, cu nenumărate momente, neștiute până la deconspirarea lor chiar de către autor în paginile amintite, din viața de dincolo de gazon a acestui adevărat simbol al lui Dinamo care rămâne, în ciuda „faulturilor” fără minge din ultima vreme, Cornel Dinu.

Cornel Dinu „dă” Cupa… Stelei din cauza… „educației neîndurătoare”!

În vara lui 1970, bunăoară, anul participării se poate spune „istorice” a României la turneul final mondial din Mexic, activitatea fotbalistică internă a cam fost bulversată de perioada de în care s-a desfășurat marea competiție, 31 mai – 21 iunie, ceea ce a dus la fragmentarea campionatului, cu câteva etape și finala Cupei jucate după întoarcerea „tricolorilor” din Mexic. Povestește Cornel Dinu…

„Anul de campionat 1969-1970 a fost ratat de noi. Revenind din Mexic, mai erau de jucat, după jumătatea lui iunie, câteva etape și finala Cupei. Eram euforici și am pierdut. Atunci, UTA lui Coco Dumitrescu era mai realistă în joc și mai omogenă. A luat titlu… [ ] … Noi am jucat finala Cupei, cu Steaua. Pierdută cu 2-1”

„La 1-1 am recunoscut că marcasem cu mâna un gol validat inițial de simpaticul Gheorghe Limona (n.a. – fair-play pe cale de dispariție, evidențiat de FANATIK în „prologul” derby-ului Steaua/FCSB – Dinamo din 29 iulie 2018, încheiat cu un spectaculos 3-3). Nu văzuse în rapiditatea fazei și i-am recunoscut… rumoare pe stadion… Mi-a mulțumit toată viața… Așa am fost eu… Educație neîndurătoare pe fond moral încă de mic”

Cornel Dinu a ridicat victorios Cupa României de două ori: în 1968 și 1982. Nu și în 1970... pentru că a fost cinstit!
Cornel Dinu a ridicat victorios Cupa României de două ori: în 1968 și 1982. Nu și în 1970…

Cornel Dinu și Tomiță Caragiu, „stăpânii apelor” pe lacul Snagov, la un șpriț memorabil din vara lui 1970

Și tot în tonul idilic al recunoașterilor târzii, dar binevenite, Cornel Dinu mai întoarce o filă a trecutului său trăit intens pe toate planurile…

„Tot atunci, în vara lui ’70, după Mexic, pentru ultimele jocuri din campionat, cantonamentele le făceam la Snagov. La «Pacea trainică», un complex al partidului unic de atunci. Săftica noastră tradițională era în reconstrucție”

„Și într-o seară de intrare în cantonament, seară de joi, în marea sală de mese combăteau a petrecere Tomiță Caragiu cu bunul său prieten Viorel Chiriță, administratorul director al fermelor de pui de la Lungulețu și Găiești. Cu abator cu tot, cât vedeai cu ochii… Acum doar ziduri în ruină… Tomiță juca Mefisto, deci părea drac. Cu păr cu tot!”

Cornel Dinu a fost prieten cu mulți actori, printre care, la loc de frunte, imensul Toma Caragiu, dispărut prematur la cutremurul din 1977
Cornel Dinu a fost prieten cu mulți actori, printre care, la loc de frunte, imensul Toma Caragiu

„După ce am mâncat, am poposit la masa lor: Moxu’ Dumitrache, Onei Pârcălab, Titi Frățilă și cu mine. Se bea vin roșu, din belșug. Cu pui prăjiți crocant și piersici de aur ce se topeau în gură. Ne-am conformat imediat”

„Nea Nae Nicușor, care dormea pe la zece seara, s-a dus în pat. Și ce petrecere a ieșit!… [ ] …Ne-am mai alintat ceva timp cu pahare golite și ne-a-ncercat nebunia… Venise Costică, șeful bărcilor de la ponton…”

„…La care Tomiță, bată-l spațiile cosmice, a avut ideea cea mai bună: «Măi Costică, e noapte, te dai barcagiu, hai, ia-ți o gondolă și să salutăm lacul!»…”

”Zis și făcut… S-a tras bărcuța inscripționată cu «Salvamar» la ponton, am luat frapierele în barcă, eu și Moxu la vâsle, Tomiță la proră și Pârcălab la provă. La culcare plecase doar Titi Frățilă. Și ca să ne asigure drumul spre paturi…”

Cornel Dinu, la un… lănțișor de o accidentare stupidă!

„Am plecat… Pe la jumătatea lacului, Tomiță se ridică în picioare (anii ’70!) și începu: «Băăă activiștilor, sunt cu Procuroru’ și cu Moxu’ în inspecție, treziți-vă!». Răsuna lacul, ecou, nimic mai mult, ce pace doctrinară?! În fine, ne-am întors din larguri, era spre patru dimineață, cald, vară, iunie, chef de baie..”

„Am lipit barca la pontonul inundat , până pe la mijloc, de ploaia din ajun. Și ne-am răcorit de toate aruncându-ne în apă. Am sărit printre primii. Vedeam unde începe apa de pe ponton, dar nu știam unde se termină pontonul. Inundat, repet. Sărind, am căzut la limita lemnului, mi-am prins din instinct lanțul de la gât și m-am zgâriat puțin pe piept”

Cornel Dinu, un „câine” care a iubit dintotdeauna câinii, cu și fără ghilimele. Aici într-o poză de când avea doar 22 de ani
Cornel Dinu, un „câine” care a iubit dintotdeauna câinii, cu și fără ghilimele

„Părea târziu când, obosiți, am plecat la culcare. Bine-nțeles luându-l pe Tomiță la noi în cameră, în Vila 23. Culcat, țin bine minte, în patul dinspre ușa camerei împărțite cu Moxu și Onei Pârcălab, Tomiță sforăia groaznic, dezbrăcat, dar am ațipit ceva, ceva. Eram tineri…”.

Cornel Dinu, antrenorul Nicușor și „ursul”… Caragiu!

„Se pare că hăuliseră, totuși, codrii Vlăsiei dintre apele Snagovului și Nicușor, antrenorul, a venit să ne certe întrucâtva, înainte de micul dejun. «Bine, mă Cornele (mă dezmeticisem primul), ați speriat lacul cu șprițul de-aseară»…”

„M-am scuturat și am preluat pe piept: «Da, nea Nae, am fost cam destrăbălați azi-noapte, s-a făcut și ceva zgomot…». Îndulceam, desigur, și nea Nae, după experiența cu Dobrin în Mexic cu doar ceva luni în urmă, părea împăciuitor…”

„Dar și-a plimbat privirea prin cameră. Firesc, apărea spatele descoperit, plin de păr, al lui Tomiță Caragiu. Care sforăia în continuare… «Și ăsta, Cornele, cine mai e?!»… M-a ajutat providența să fiu inspirat: «Un urs, nea Nae, nu vedeți? L-am găsit pe lac și l-am luat să doarmă cu noi!». Tăcere… A plecat imediat”

Cornel Dinu și Toma Caragiu, exponențiali fiecare în domeniul lui, fotbalul, respectiv actoria
Cornel Dinu și Toma Caragiu, exponențiali fiecare în domeniul lui

„Aveam examen la prânz, la Drept, l-am îmbrăcat pe Tomiță cu un tricou al lui Tostao, adus din Mexic, și am plecat la București după așa-zisul mic dejun, cu bere!, de dres… Tomiță avea cursuri la «Bulandra»… Și a mers cu tricoul brazilian pe sub cămașă vreo două luni… Genial de excepție”

„Reîntors după prânz la Snagov, ca orice sincer incurabil, am povestit scenele de cu noapte. Nea Nae Nicușor asculta înlemnit. Așa a ajuns în paginile «Scânteii» de peste o zi impactul meu cu pontonul… preluat de încercarea de ziarist ce era pe atunci olteanul Marius Popescu. Încerca și el un senzațional ieftin, ce ne-a copleșit acum. Istorie, doar istorie… frumoasă, unică…”

  • 454 de meciuri a jucat în campionatul României Cornel Dinu, cu care este pe locul 8 în topul aparițiilor din prima ligă
  • 8 trofee a cucerit Cornel Dinu ca fotbalist: 6 titluri (1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983) și 2 Cupe ale României (1968, 1982), toate cu Dinamo, singurul club la care a jucat de-a lungul întregii sale cariere de 17 ani (1966-1983)
  • 67 de meciuri, în care a marcat 3 goluri, a jucat Cornel Dinu la echipa națională, în perioada 1968-1981, cu care a ajuns la turneul final CM 1970 Mexic (unde a fost căpitanul României) și în sferturile de finală ale CE din 1972 (se juca atunci după alt sistem, mult diferit de cel de acum)
Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles