Naționala antrenată de Edi Iordănescu a mai adăugat o pagină de glorioasă umilință la necrologul fotbalului românesc. România – Muntenegru 0-3 , după 0-2 în meciul de la ei, 0-5 cu o echipă care a jucat fără cei mai buni fotbaliști ai ei.
Cornel Dinu a analizat, în exclusivitate pentru FANATIK, evoluția lamentabilă a echipei „reprezentative”, insistând pe faptul că, așa cum spune un proverb românesc, „Peștele de la cap se-mpute”.
Mai e ceva de spus, Mister, după rușinea asta de meci a trecutei, prezentei și viitoarei echipe în alb și galben?
– Ai văzut imaginea din tribună, cu Burleanu lângă Savicevic? Aia-i diferența! De acolo pornește totul. Capii fotbalului din cele două țări. Cu trecutul politico-fotbalistic al fiecăruia. Adică politic al unuia și fotbalistic al celuilalt, nu mai e cazul să spun care și care.
A jucat o populație cu un popor. Nu contează că suntem de vreo 30 de ori mai mulți decât ei, noi am ajuns o populație, ei au fost și sunt un popor.
Te-ai uitat cu atenție la ei? Înalți, solizi, pectorali tari pe picioare, serioși, determinați, la 3-0 făceau presing în terenul iedzișorilor, intrau prin alunecare, nu-i lăsau să respire. La 3-0!
Și uită-te la noi… Parcă erau Scofâlcitu, Sfrijitu, juca Scolioza și Scifoza… Păreau… de fapt erau handicapați în comparație cu muntenegrenii. Aveai impresia că jucau coloșii din Rhodos cu piticii lui Albă ca Burlanu și Iedi Puiu lu’ Puiu. Naționala „Handi”…
Și piticii ăștia gălbejiți n-au câștigat un duel unu la unu, o săritură la cap, la fel ca și în Muntenegru, amintește-ți… Nimic, nimic, nimic…
Nimic, nimic, nimic, da… Dar de ce?
– Pentru că diferența a fost, este foarte clară între profesionalism și diletantism. Seriozitate, coerență de o parte, bâjbâieli, încercări, loterie, 6 din 49 de cealaltă.
Se zice că bărbatul din Muntenegru merge prin munții ăia ai lor pe măgar, iar femeia este cea care duce măgarul de căpăstru. Aș a fost naționala română aseară, femeia care a dus de căpăstru măgarul pe care a stat cocoțat bărbatul muntenegrean.
Edi Iordănescu a rodat toți jucătorii de care a dispus, fără niciun fel de rezultat, de mentalitate, de concepție coerentă, le-a schimbat pozițiile, i-a încercat p-ăia din dreapta în stânga și viceversa. Degeaba!
Ne-a învins o echipă „scurtă”, mult mai omogenă, mai pusă pe luptă, care joacă un fotbal modern, care a știut să-și pună în valoare nu numai forța superioară, dar și simplitatea, si astfel, automat, ascuțimea, eficiența execuțiilor în fața bâlbâielilor noastre fără nicio coerență, nicio concepție, nicio coeziune. N-am contat de niciun fel.
Zero în atac cu acest Pușcaș descărcat total… și cu care spune Iedi că vrea să reconstruiască naționala… Zero în apărare cu aceleași gafe ale lui Chiricheș, coautor la patru din cele cinci goluri pe care ni le-a dat Muntenegru în cele două meciuri… Răsfățat în continuare, cu incompetență sau inconștiență, la fel de grav, cu banderola de căpitan al navei scufundate.
Este al șaselea meci al lui Edi Iordănescu și jucăm tot la zero, tot la zero?
– Tot ce a încercat să dovedească Edi Iordănescu, mai ales în aceste ultime patru meciuri, cele oficiale, a ținut, parcă, de improvizație și noroc. A schimbat jucătorii ca pe arșice, cum vezi rotativa aia la 6 din 49, care scoate la întâmplare, fără niciun fel de logică numerele câștigătoare. Edi Iordănescu nu le-a nimerit.
Practic, per total, este vorba, în principal, de efectul lipsei de cunoaștere a fenomenului fotbalistic de către această conducere a federației impusă politic, niciunul de acolo neavând competență decât, poate, poate de spectatori la mini-fotbal. Repet, priviți imaginile cu Burleanu și Savicevic alături, asta-i diferența de 0-3, scor de neprezentare.
Ca să nu ne mai gândim că Muntenegru a jucat fără patru dintre cei mai buni jucători ai lor, Savic, Jovetic, Marusic și Haksabanovic. Și au reușit să învingă clar, fără dubii.
În ritmul ăsta vom mai avea surprize multe. Neplăcute. Pentru că de opt ani de când este acest politruc, Răzvan Burleanu, practic, tot ce s-a făcut în fotbal n-a avut nicio legătură cu întremarea fotbalului nostru, ci doar cu prezența unui zâmbet împietrit electoral și cu avantaje materiale. Iar echipa națională arată exact ca forța de apărare a României la ora actuală, condusă de cel care l-a pus pe Burleanu în fruntea federației. Ferească Dumnezeu să se ajungă să avem nevoie de forța asta de apărare națională…
(Statistica flashscore.ro)