ADVERTISEMENT
News

Coronavirus, iad în spitale în numai 21 de zile. Evoluţia fulminantă a virusului produce haos la ATI

Autor: Robert Cristea | 13.11.2020 | 16:40
Coronavirus, iad în spitale în numai 21 de zile. Evoluţia fulminantă a virusului produce haos la ATI
Coronavirus, iad în spitale în numai 21 de zile. Foto: Inquam Photos/Virgil Simonescu

Pandemia de coronavirus a trimis în infern spitalele din România, secțiile de Terapie Intensivă (ATI) fiind umplute până la refuz. Evoluția exacerbată din ultimele 21 de zile anunță un prăpăd fără margini în următoarea perioadă, mai ales în condițiile în care mulți specialiști consideră că măsurile de restricție au fost tardive.

ADVERTISEMENT

Dacă ne uităm cu atenție peste pragurile atinse de-a lungul celor 9 luni de când țara noastră a înregistrat primul caz Sars-CoV-2, observăm cifre alarmante care ne îngrijorează. Perioadă următoare este una complicată pentru toată lumea. Frigul s-a instalat, iar organismele își pierd din imunitate în sezonul rece. Urmează ”îmbulzeala” sărbătorilor, dar și alegerile parlamentare din decembrie. Odată cu iarna vine și sezonul de gripă. Tot acest amestec riscă să provoace un ”cocktail molotov”.

Președintele Klaus Iohannis speră că vom coborâ la sub 10.000 de cazuri pe zi. Dar ne-am obișnuit să auzim din toate direcțiile că trebuie să ne stabilizăm pe tot felul de platouri. Cel din septembrie era chiar ”dințat”, iar vara era să ne lovească cu ”valul cu două cocoașe”. FANATIK îți prezintă pragurile atinse de la începutul pandemiei și felul cum virusul a devenit nemilos în ultimele săptămâni – datele sunt înfricoșătoare. De asemenea, ne uităm și în curtea vecinilor și încercăm să vedem dacă ungurii au ”îmblânzit” mai mult explozia de infectări cu Sars-CoV-2.

Spitale pline la ATI de pacienți cu coronavirus. Am ajuns în infern în 21 de zile

„Noi suntem într-un platou, într-un platou din ăla dinţat, să-i spunem, al celei de-a doua faze sau a doua cocoaşă din primul val.” – Nelu Tătaru (10 septembrie)

Primul caz de coronavirus de pe teritoriul țării noastre a fost depistat pe 26 februarie. Priveam cu îngrijorare spre Italia și China și speram plini de naivitate că ”monstrul” ne va ocoli, că va trece pe lângă noi. De altfel, în ianuarie, ne asigurase  doctorul Streinu-Cercel că ”China e mare.(…)Riscul ca un astfel de caz să ajungă în România e substanţial redus.” Ei bine, am intrat în stare de urgență pe 16 martie. În acea zi erau raportate 10 cazuri noi și un total de 168 de la prima infectare depistată. Nu s-a testat mult, dar și rata de infectare a rămas destul de jos.

ADVERTISEMENT

Abia pe 22 iulie am atins primul prag psihologic. Grupul de Comunicare Strategică anunța atunci 1030 de persoane infectate în 24 de ore. A fost nevoie de 147 de zile ca să atingem acest munte. Ne-am speriat atunci, dar acesta avea să fie doar ”Muntele Găina” pentru ”Everestul” ce avea să vină mai târziu.

Următorul prag l-am bifat pe 30 septembrie – s-a trecut atunci de 2.000 de cazuri într-o singură zi. La ”altitudinea” de 5.000 de infectări (în 24 de ore) am ajuns pe 23 octombrie. Așadar, după fix 240 de zile de la primul caz depistat, am ajuns la cifre deja greu de imaginat la începutul crizei sanitare.

Coronavirus, evoluția spre iadul din spitale: În 21 de zile am sărit 5 praguri

A fost nevoie de 8 luni ca să avem pentru prima oară peste 5.000 de cazuri într-o zi. Apoi am dublat pragul în doar 21 de zile. Sunt cifre dau fiori și unui optimist.

ADVERTISEMENT
  • 1 caz – 26 februarie
  • 1.030 de cazuri – 22 iulie
  • 2.158 de cazuri – 30 septembrie
  • 3.130 de cazuri – 08 octombrie
  • 4.016 cazuri – 14 octombrie
  • 5.028 de cazuri – 23 octombrie
  • 6.481 de cazuri – 29 octombrie
  • 7.733 de cazuri – 03 noiembrie
  • 8.651 de cazuri – 04 noiembrie
  • 9.714 cazuri – 05 noiembrie
  • 10.260 de cazuri – 06 noiembrie

Coronavirus, salturi uriașe în 4 zile consecutive

Previziune ATI, Captura: covid.19.healthdata.org

Între 3 și 6 noiembrie, virusul și-a arătat veninul, intrând într-o viteză superioară. De la pragul de 6.000 de infectări am ajuns la 10.000 într-o clipă.

ADVERTISEMENT

Secțiile din spitale au denenit neîncăpătoare. Pe 22 iulie erau anunțate 293 de persoane la ATI. Când s-au raportat întâia oară 5.000 de cazuri, secțiile de terapie intensivă aveau 868 de pacienți în stare gravă, iar pe 6 noiembrie (10.000 de infectări) erau 1.000 de persoane la ATI. Sistemul a devenit sufocat, fiind aproape de colaps.

A venit apoi tragedia celor 6 persoane decedate la Timișoara care n-au mai avut loc la ATI. Episodul a enervat populația, dar și pe fostul președinte al României, Traian Băsescu.

ADVERTISEMENT
Foto: Hepta.ro

”Cât timp au fost 200 de bolnavi pe cele circa 1100 de locuri de la ATI nu au fost probleme. Când s-a ajuns la 1000 de bolnavi pe circa 1100 de locuri, ISU a ajuns la «performanța» de a nu îi transfera în timp util pe cei şase bolnavi de la Timişoara, pe locurile disponibile din alte spitale, ceea ce a dus pur și simplu la uciderea a șase oameni din spitalul bramburitului doctor Mustea.”

”Nu lăsaţi ţara şi viaţa oamenilor pe mâna lui Arafat. Nu poate acţiona exact şi eficient în condiţii de presiune, de criză, nu poate coordona lucid în situaţii de criză.” – Traian Băsescu.

Medicul Virgil Musta, despre situația de la ATI din Timișoara

Virgil Musta, șeful secției de boli infecțioase a spitalului Victor Babeș din Timișoara, afirmase, după decesul celor 6 persoane, că nu mai erau locuri în secțiile de ATI. Ulterior, după o declarație a dură a președintelui României, medicul a venit cu completări.

“În această boală există evoluţie rapidă şi se decompensează. Colegii de la ATI au intervenit, dar nu a mai fost timp de mutare la Secţia ATI.Cauza nu este că nu erau locuri pe ATI.” – Virgil Musta.

Ce fac vecinii? Cum a evoluat virusul în Ungaria

Tabel Fanatik

Înainte de orice comparație cu vecinii din Ungaria, trebuie precizat că populația României este de aproape 2 ori mai mare. Ungaria are aproximativ 9,6 milioane de locuitori.

ADVERTISEMENT

Primul caz depistat a fost pe 1 martie 2020, la o săptămână după noi. Ungurii au raportat pentru prima oară 1.000 de cazuri în decursul a 24 de ore, după 200 de zile de la prima infectare. Pragul de 5.000 de cazuri a fost bifat pe 7 noiembrie. În ultimele zile, cifrele s-au perindat în preajma ”platoului” de 4.000 de cazuri/zi.

Într-un grafic ajustat la populația din țara noastră se poate observa că în ultima perioadă Ungaria a avut zile un pic mai grave decât România.

Tabel Fanatik

Ce se va întâmpla mai departe? Răspunsul nu-l știu nici specialiștii. Cifrele anunță o perioadă și mai complicată. Putem spera că restricțiile vor avea efectul dorit sau că virusul dispare dintr-o dată – cum anunța domnul Trump. Până atunci ”răbdare”, ne-a sugerat președintele Iohannis.

  • ”Deja putem vedea că acele măsuri luate de guvern în urmă cu câteva săptămâni dau mai multe rezultate. Ați observat că acum 3-4 săptămâni, numărul de cazuri creștea de la săptămână la săptămână. Acum sunt multe zile când numărul de infectări este sensibil sub 10 mii. Nu putem spune că am îngrădit pandemia, dar avem primele confirmări că măsurile dau rezultate.”Klaus Iohannis.
CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT