Coronavirusul provoacă mult mai multe decese decât cele apărute în statistici. Concluziile oamenilor de ştiinţă sunt cutremurătoare

Narcis Roșioru   
în HotNews
29/05/2020, 16:24
Coronavirusul provoacă mult mai multe decese decât cele apărute în statistici. Concluziile oamenilor de ştiinţă sunt cutremurătoare
Majoritatea deceselor COVID nu va fi din cauza coronavirusului. Modul în care s-a schimbat lumea în urma pandemiei, explicat de specialiști. Sursa foto: Hepta.ro

Pe măsură ce numărul deceselor COVID crește de la o zi la alta, specialiștii spun că am pierdut din vedere aspecte cel puțin la fel de importante, iar efectul va fi unul pe termen lung.

Cum schimbă lumea un virus

Odată cu pandemia de coronavirus, am asistat, în fiecare zi din ultimele luni, la o creștere a numărului deceselor COVID. Cu toate acestea, specialiștii spun că, în timp ce eram cu ochii pe coronavirus, pierdeam din vedere aspecte cel puțin la fel de importante, notează BBC.

Emile Ouamouno, un copil de doar doi ani, se juca în scorbura unui copac, aflat în apropiere de locuința sa din Meliandou, un sat din inima junglei din Guineea, pe teritoriul unor alte vietăți: liliecii.

De multe ori, copii îi prindeau și îi aduceau acasă, unde erau gătiți și consumați de familii întregi, asta până când Emile s-a îmbolnăvit. Pe 23 decembrie 2013, copilul a murit în urma unei boli misterioase și violente. Au urma mama, sora și bunica lui, iar ulterior boala a început să se răspândească.

Până pe 23 martie 2014, erau înregistrate 49 de cazuri și 29 de decese, iar cercetătorii au ajuns la concluzia că este vorba despre Ebola. Pe parcursul a următorilor trei ani și jumătate, lumea a privit cu teamă, pe măsură ce virusul curma tot mai multe vieți, ajungând la un bilanț de peste 11.325 de decese. Pe măsură ce virusul se răspândea, o altă tragedie era în desfășurare.

Oamenii au început să se teamă de spitale, nu de boală

Epidemia a slăbit foarte mult serviciile de asistență medicală locale, pe măsură ce angajații din sănătătate mureau, iar tot mai multe spitale erau închise, iar cele care funcționau erau copleșite de virusul necruțător.

În cele mai afectate trei state, Sierra Leone, Liberia și Guineea, oamenii au început să evite cu orice preț unitățile medicale. Le era teamă nu doar de virusul în sine, ci și de medici. Cu echipamentele de protecție sinistre și asocierea cu moartea rapidă, angajații din sănătate au devenit tot mai stigmatizați, iar oamenii se fereau de ei.

Ca rezultat al acestei mișcări, o analiză din 2017 a arătat că epidemia a dus la o scădere dramatică a popularității în rândul îngrijirii medicale. Numărul femeilor însărcinate care căutau ajutor pentru naștere a scăzut cu 80%, rata de vaccinare s-a prăbușit, iar internările copiilor cu malarie au scăzut și ele cu 40 de procente.

Acum, în 2020, riscul ca acest lucru să se întâmple din nou este uriaș

În prima fază a pandemiei, multe țări au reiterat ideea că infecția COVID-19 reprezintă o prioritate, cu paturi și ventilatoare pregătite, cu stocuri pline de tratamente a căror eficiență nu era dovedită și cu doctori repartizați special pe secțiile de terapie intensivă.

Orice bolnav care nu necesita îngrijiri urgente a fost trimis acasă sau i s-a amânat tratamentul ori operația, cabinetele stomatologice și controalele de rutină au fost suspendate, precum și multe alte programe naționale de sănătate din diverse țări.

Acum, specialiștii spun că toate aceste lucruri sunt la fel de importante și, ca urmare a focusării atenției pe o singură afecțiune, au început să apară și primele consecințe.

Astfel, pacienți din toată lumea s-au plâns de faptul că nu au avut acces la îngrijire pentru diverse afecțiuni cum ar fi cancerul, bolile de rinichi sau chiar operațiile de transplant de organe.

În zona Balcanilor, femeile au încercat singure diverse oprațiuni periculoase de a face avort, în timp ce stomatologii britanici au declarat că au întâlnit cazuri de improvizații dentare făcute de oameni acasă.

Mai mult, informația că hidroxiclorochina ar avea un efect pozitiv asupra bolnavilor COVID a făcut ca medicamentul, folosit în bolile auto-imune și malarie, să dispară din stocuri.

Bolile de care am uitat, privind doar după COVID

Oamenii de știință sunt de părere că, în unele zone de pe glob, întreruperea controlului asupra unor boli precum SIDA, tuberculoza și malaria, ar putea duce la pierderea unui număr de vieți asemănător cu cel cauzat de noul coronavirus.

În plus, se estimează că decesele cauzate de holeră ar putea depăși chiar numărul morților COVID.

Vaccinarea oamenilor este și ea adusă acum în discuție de specialiști. OMS a calculat că cel puțin 80 de milioane de copii sub un an riscă să facă difterie, poliomelită sau pojar, după ce programele de vaccinare au fost întrerupte în cel puțin 68 de țări.

Mai mult decât atât, David Beasley, director executiv al Programului Alimentar Mondial din cadrul ONU, a avertizat luna trecută că 130 de milioane de oameni se află în pragul foametei, în afară de cei 135 de milioane câți erau până acum.

Nu în ultimul rând, specialiștii spun că trebuie luat în considerare un alt efect negativ al izolării prelungite și a problemelor economice cauzate de pandemia de coronavirus, respectiv faptul că unii oameni vor recurge la alcoolism sau suicid.

Așadar, iată că noul coronavirus a produs efecte mult mai mari decât raportările zilnice ale cazurilor COVID anunțate de autorități, iar efectul ecestui agent patogen se va extinde cu mult timp după ce boala în sine nu va mai exista.

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles