News

Cosmosul, ca “litoralul pentru toți”. Dumitru Prunariu: “Persoanele cu dizabilități vor putea călători în spațiu!”

Agenția Spațială Europeană a anunțat că va lansa primul astronaut cu dizabilități fizice, iar cosmonautul Dumitru Prunariu a declarat pentru FANATIK că, în curând, persoanele cu handicap minim vor călători în spațiu.
17.07.2021 | 17:08
Cosmosul, ca
Cosmosul, ca „litoralul pentru toți”. Prunariu: „Piticii și oamenii cu dizabilități minore vor călători în spațiu!” (sursa hepta.ro)
ADVERTISEMENT

Turismul spațial a redevenit un subiect la modă, dar granițele s-au deschis și mai larg de când Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat că urmează să angajeze și să lanseze, în curând, primul astronaut cu dizabilități fizice. Primul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a declarat pentru FANATIK: „Chiar și Cosmosul oferă posibilități pentru a putea fi accesat de oamenii foarte scunzi sau de persoane cu anumite dizabilități. Desigur, din foarte multe puncte de vedere, aceste persoane trebuie considerate normale”.

Referindu-se la acest aspect, Prunariu a oferit un exemplu de actualitate în privința oamenilor care au suferit diverse accidente, dar și-au continuat, cu succes, activitatea, cel al actualului ministru al sportului, fostul ciclist Eduard Carol Novak. Totuși, așa cum vom vedea, o situație asemănătoare celeia a actualului demnitar poate fi valabilă doar în anumite condiții, în cazul unui voiaj spațial.

ADVERTISEMENT

„În România, avem un exemplu foarte clar, oferit de ministrul sportului. Eduard Carol Novak a avut un accident, dar, cu ajutorul unei proteze, a continuat să facă sport și să fie performant. Sunt persoane care au suferit diverse accidente și, din anumite puncte de vedere, trebuie luate în considerare”, a argumentat cosmonautul.

Fostul campion la ciclism Eduard Carol Novak (sursa dcnews)
Fostul campion la ciclism Eduard Carol Novak (sursa dcnews)

Dumitru Prunariu: „Un om cu piciorul amputat nu va călători niciodată în spațiu!”

Important este, însă, că inițiativa Agenției are deja mulți fani. De altfel, Josef Aschbacher, șeful ESA, a declarat pentru Reuters: „Programul spațial, care reunește 22 de membri, a încheiat cea mai recentă campanie de recrutare de astronauți și a primit 22.000 de cereri. Am dori să lansăm un astronaut cu dizabilități, pentru prima oară în istorie”.

ADVERTISEMENT

Cu siguranță, ideea de a trimite în cosmos persoane cu dizabilități este salutară, dar principala problemă apare în momentul pregătirii acestora pentru a face față rigorilor unei misiuni spațiale. Iar din acest punct de vedere se accentuează diferențierile la care se referea mai sus Prunariu.

„Aici apare discuția, deoarece sunt admise doar persoanele cu anumite probleme, care nu le împiedică să facă față rigorilor pregătirii. Vorbim despre dizabilități minore, la membrele inferiore, descrise în solicitarea depunerilor de candidaturi. Clar, discutăm despre probleme la gleznă sau, în cel mai rău caz, la genunchi. Nu se poate pune, însă, problema ca un om căruia i s-a amputat un picior să fie delegat pentru o misiune spațială”, ne-a precizat astronatul.

Explicația celor afirmate de Prunariu este foarte simplă. Un cosmonaut, indiferent dacă suferă din pricina unor dizabilități, este obligat să se miște în interiorul navei, chiar dacă are o proteză. Însă, „dacă nu are un picior sau o mână, nu mai poate fi trimis în spațiul cosmic”.

ADVERTISEMENT

Durata antrenamentelor va fi aceeași, ca și în cazul celorlalți astronauți. „Esențial este ca dizabilitatea respectivă să nu-l împiedice pe candidat să progreseze, prin antrenamentele pe care le face. Din acest motiv, îl ofeream drept exemplu pe ministrul sportului”, a continuat interlocutorul nostru.

Persoanele cu nanism, apți pentru zborurile cosmice

De asemenea, sunt admise în grupul persoanelor cu dezabilități cetățeni cu statură mică. „Mai clar, piticiii vor avea acces la zboruri, dar discutăm, ca de altfel în orice situație, despre oameni care nu au absolut niciun handicap intelectual și care pot face față situațiilor respective. Este o ofertă generoasă făcută de Agenția Spațială Europeană și nicio altă Agenția Spațială nu a mai deschis asemenea porți”, a continuat Prunariu.

Am dorit să aflăm de ce, până acum, persoanele cu dizabilități fizice nu au fost admise pentru zborurile spațiale. Răspunsul a fost legat de faptul că, pur și simplu, nici americanii și nici rușii nu au mai acceptat, până acum, astfel de zboruri. Se pare că nici măcar nu și-ar fi pus problema….

ADVERTISEMENT

Primul cosmonaut român a declarat: „Este o deschidere generală, care se înregistrează nu doar la nivel european. Se constată un spirit nou, mult mai deschis, față de diferite tipuri de persoane. Important este faptul că, potrivit ultimelor studii, persoanelor cu dizabilități le pot fi oferite aceste facilități”.

Aici se cuvine, însă, o paranteză. ESA, a cărei rachetă Ariane a dominat pe vremuri piața lansărilor comerciale de satelit, se confruntă cu o concurență acerbă, apărută din partea unor companii finanțate de giganți ai tehnologiei, precum Blue Origin, a lui Jeff Bezos și SpaceX, înființată de Elon Musk. Dificultățile ESA sunt majore, pentru că bugetul Agenției este de 7 miliarde de euro, adică doar o treime din cel al NASA, în timp ce 7-8 lansări pe an sunt incomparabile cu cele 40, efectuate de SUA.

Agenția Spațială Europeană duce tratative cu SUA și cu Rusia

Deși există, după cum observăm, destule probleme în privința realizării acestui deziderat, ESA n-a rămas cu mâinile în sân. Agenția a început deja tratativele cu principalele puteri din domeniu și există speranțe că lucrurile vor intra pe o pantă ascendentă.

ADVERTISEMENT

În acest sens, Dumitru Prunariu a detaliat: „Evident, toate aceste probleme au fost discutate în prealabil și cu furnizorii de servicii de lansare, respectiv cu SUA și cu Federația Rusă, pentru că, deocamdată, astronauții europeni sunt lansați cu navele acestor țări”.

În privința Chinei, există deja un program de colaborare, care va fi pus în practică la bordul viitoarei stații orbitale chinezești și probabil că, în anul 2023 vor exista și zboruri comune, dar la bordul unor nave de proveniență chineză. „Acolo se vor putea face experimente, propuse de partea care participă la zbor. ESA are acorduri bine fundamentate cu China, atât pe linie de cercetare, cât și de participare la diverse acțiuni comune”, a argumentat Prunariu.

Miliardarul britanic Richard Branson, în timpul călătoriei spațiale (sursa hepta.ro)
Miliardarul britanic Richard Branson, în timpul călătoriei spațiale (sursa hepta.ro)

Turismul spațial, de la zborul lui Richard Branson, la antrenarea cosmonauților privați

Așadar, turismul spațial nu mai este demult o himeră. Miliardarul britanic Richard Branson tocmai a călătorit în spațiu la data de 11 iulie, iar fondatorul Amazon, Jeff Bezos, va deveni primul om care va zbura în cosmos cu propria rachetă, în ziua de 20 iulie. Aceste evenimente subliniază rolul tot mai mare pe care îl joacă miliardarii tehnologici, într-un domeniu care a fost, până acum, dominat de agenții.

„Jeff Bezos va organiza, comercial, zboruri suborbitale pentru turiști. Este o oportunitate. Cu siguranță, și acolo vor putea participa persoane cu dizabilități, însă, când vorbim despre selecția ESA, discutăm despre astronauți profesioniști, meniți să îndeplinească programe guvernamentale și nu despre astronauți privați”, a spus Prunariu.

Problema acestora din urmă este diferită, iar interlocutorul nostru a subliniat: „Americanii au făcut selecționări pentru astronauți comerciali, nu neapărat privați. Acest lucru înseamnă că anumite companii, care au nevoie de anumite servicii în spațiul cosmic, vor putea închiria un serviciu de zbor, cu un cosmonaut plătit, care va efectua pentru respectiva firmă diverse experimente în cosmos”.

O parte din acești astronauți sunt deja selecționați, se află în pregătire, dar nu aparțin de NASA. Totuși, ei parcurg pregătirea clasică și la finalul cursurilor vor avea exact aceeași calificare de care dispun și cosmonauții care lucrează în cadrul activităților guvernamentale.

În SUA, există o deschidere foarte mare către activitățile private în spațiul cosmic și destinate pregătirii unor cosmonauți care să îndeplinească astfel de sarcini. Respectivii astronauți urmează să nu fie plătiți de NASA ori de Guvernul SUA, ci de cei care au nevoie de ei.

Cântăreața Sarah Brightman (sursa hepta.ro)
Cântăreața Sarah Brightman (sursa hepta.ro)

Dennis Tito a plătit 35 de milioane de dolari, iar Sarah Brightman a renunțat la visul său

Inclusiv în România, miliardarii visează să călătorească în spațiu, fapt confirmat recent și de Dumitru Prunariu, care, totuși, nu a dorit să dezvăluie identitatea persoanei la care se referea. Dincolo de aceste năzuințe, se pune problema costurilor, destul de „piperate”.

„Prețurile sunt, cu adevărat, mari pentru larga majoritate a oamenilor. Pentru un zbor de tipul celui al lui Bezos, costul este de câteva sute de mii de dolari. Există turiști care zboară încă din anii 2001 – 2002. În anul 2001 a plecat în Cosmos primul turist spațial, americanul Dennis Tito, care a plătit pentru un zbor de o săptămână la bordul stației spațiale MIR suma de 35 de milioane de dolari”, a continuat cosmonautul român.

Acum câțiva ani, cântăreața Sarah Brightman, care își dorea enorm să zboare în spațiu, a încheiat un contract pentru 52 de milioane de dolari.  Cu toate acestea, a renunțat la visul de a zbura printre stele și a recuperat doar o parte din bani. Am aflat, totuși, că o excursie în spațiul cosmic costă în jur de 30 – 50 de milioane de dolari. Costurile sunt foarte mari, deoarece ele acoperă mai multe operațiuni. Zborurile suborbitale implică o lansare, apoi ajungerea la limita atmosferei terestre, zborul în imponderabilitate, etc.

„Peisajul este fascinant. Admiri cosmosul cel negru, dar și Pământul, timp de câteva minute, de la 100 de kilometri altitudine. Apoi, revii pe Terra, grație sistemului respectiv, adică fie cu parașuta, fie cu un avion cosmic”, a povestit Prunariu.

Modulul gonflabil Bigelow (sursa hepta.ro)
Modulul gonflabil Bigelow (sursa hepta.ro)

De la modulul gonflabil al lui Bigelow, la hotelurile spațiale

Odiseea spațială încă nu a atins punctul culminant. Am fost curioși să aflăm ce urmează, iar așteptările au fost pe măsură: „Va urma construirea spațiillor orbitale, transformate în hoteluri. Există proiecte care vizează asamblarea pe orbită a unor structuri care să servească exclusiv turismul. Spre exemplu, Robert Thomas Bigelow, proprietarul firmei cu acelși nume,  deține un modul gonflabil cuplat la Stația Internațională. El crează structuri gonflabile, pe care le umflă în spațiul cosmic și la bordul cărora urmează să fie aduși turiști”.

Aceste module sunt, deja, testate în condiții de zbor de lungă durată. Structurile pot fi mutate compact în spațiu și montate acolo, astfel că vor deveni spații pentru viitorii turiști, care vor avea parte „de un lux foarte avansat”. „Milioanele de dolari care vor fi achitate vor solicita, într-adevăr, un lux special, la bordul navelor”, a încheiat Prunariu.

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri