România pierde lunar aproximativ 200 de milioane de euro ca urmare a faptului că se află în afara spaţiului Schengen, conform analizelor unei fime de consultanţă din Big 4.
În cei 11 ani care s-au scurs între cele două Consilii JAI pe a căror ordine de zi a fost pusă chestiunea aderării României la Spaţiul Schengen ţara noastră a pierdut aproximativ 25 de miliarde de euro, spune Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice.
Într-o conferinţă de presă susţinută joi, acesta a citat din analiza unei importante firme de consultanţă, care a făcut calcule legate de costurile neintegrării ţării noastre în spaţiul comunitar de liberă circulaţie.
“Am văzut o analiză foarte serioasă, o modelare foarte serioasă făcută de o firmă de consultanţă din Big 4. Fiecare lună de întârziere în aderarea noastră la Schengen înseamnă minim 200 de milioane de euro mai puţin la produsul intern brut al României. Aceeaşi analiză arăta că, în cei 11 ani pe care i-am pierdut, suma pierderilor la PIB-ul României a fost în valoarea actualizată a banilor, de aproape 25 de miliarde de euro”, a spus Răzvan Nicolescu, citat de ziare.com.
La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, consideră că transportatorii din cadrul organizaţiei pe care o conduce au susţinut că există un cost per fiecare transport de minimum 200 de euro în plus, din cauza neintrării României în Schengen.
“În discuţia pe care am avut-o acum două săptămâni în Austria şi cu privire la Schengen cu colegii noştri din partea patronală, efectiv aceştia erau uluiţi de ceea ce ce se întâmpla. Nu înţelegeau de unde aceste mesaje politice. Ei au înţeles foarte clar că consecinţele sunt nu numai pentru firmele, companiile, cetăţenii români, ci şi pentru investiţiile austriece în România. Austria este undeva în topul investitorilor din România”, a mai spus Florin Jianu.
Dintr-o altă perspectivă, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, considera că intrarea României în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească și ar putea aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. “Această creştere ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a spus ministrul.
Totuşi, pe lângă câştigurile la bugetul de stat, cele mai mari beneficii directe le-ar avea firmele de transporturi internaţionale, creşterile de bussiness fiind estimate, în media, la aproximativ 20%.