News

Cozile la vaccin versus reticiența față de imunizare, sub lupa psihologilor. “Este vorba despre o neîncredere colosală în autorități”

Mulți români stau la coadă să se vaccineze, deși, potrivit sondajelor, reticiența în rândul populației încă persistă, însă, pentru „schimbarea la față” a conaționalilor noștri față de fenomenul imunizării există explicații psihologice
03.11.2021 | 15:35
Cozile la vaccin versus reticienta fata de imunizare sub lupa psihologilor Este vorba despre o neincredere colosala in autoritati
Cozile la vaccin versus reticiența față de imunizare, sub lupa psihologilor. "Este vorba despre o neîncredere colosală în autorități"
ADVERTISEMENT

Totul a plecat de la un sondaj IRES, ale cărui rezultate au fost publicate recent de FANATIK. Dincolo de cifrele îngrijorătoare constatate până nu demult, în raport cu creșterea numărului de infectări și de decese, una dintre întrebările de bază era „cine și ce i-ar putea convinge pe români să se imunizeze”. Potrivit psihologilor, reticiența față de „fenomenul vaccinist” este dată de neîncrederea în autorități, iar sentimentul este adânc „înfipt” în mentalitatea semenilor noștri.

Psihologul Cristian Munteanu a analizat, în exclusivitate pentru FANATIK, acest fenomen, pe care îl consideră drept îngrijorător, dar îl vede și ca pe rezultatul incapacității de convingere a populației. Se pare că reticiența românilor (8 din 10 persoane, potrivit studiului citat) este cauzată atât de factorii de decizie, cât și de “tradiții… istorice”.

ADVERTISEMENT

„Este vorba despre o neîncredere colosală (și țin foarte mult la aceste două cuvinte!) a omului în autoritate. Acest fenomen de datorează lipsei de transparență și proastei informări la nivelul maselor, din punctul de vedere al tuturor structurilor. Totul vine dintr-un trecut foarte îndepărtat, începând cu finalul Celui de-Al Doilea Război Mondial și continuând până în ziua de azi. Discutăm despre o linie continuă, de foc…”, ne-a declarat Cristian Munteanu.

Psihologul Cristian Munteanu (sursa facebook.com)
Psihologul Cristian Munteanu (sursa facebook.com)

Psihologul Cristian Munteanu: „Tinerii nu refuză vaccinul din credința într-o conspirație, ci tot din neîncredere!”

Privind cozile de la centrele de vaccinare, am fost tentați să dezbatem cu interlocutorul nostru dacă, inclusiv în privința campaniei de imunizare, funcționează același principiu despre care vorbim din vremuri vechi, și anume dacă românii acționează doar din frică. Pe de altă parte, se pare că… nici teama nu mai e ce a fost, iar tinerii ocupă locuri fruntașe în clasamentul „rebeliunii” față de vaccin: reticiența este mai mare în rândul juneței (63%), față de cea a părinților (54%)…

ADVERTISEMENT

Însă, Cristian Munteanu consideră că „sondajul la nivel de copii este unul mimetic. Pe undeva, atitudinea copilului ține de „trend”. Dacă toată lumea își dorește ghiozdan roz, probabil că și Gigel va vrea unul la fel, rareori se va gândi că își dorește unul albastru”.

„În al doilea rând, trebuie spus că nici tinerii nu se vaccinează din convingerea că ar exista vreo conspirație, ci pentru că, în sânul populației, există o pătură foarte mare care rămâne neîncrezătoare. Aceasta adoptă singură deciziile, și nu din pricina numărului mare de morți. În schimb, există niște triggeri, (n.r declanșatori) care, într-adevăr, au funcționat: Morții, proasta informare, la nivel general, asupra vaccinului, dar mai ales neîncrederea”, a adăugat psihologul.

ADVERTISEMENT

Interlocutorul nostru consideră că toate aceste concepte se bazează pe așa zisa „recuperare a vieții de dinaintea pandemiei, iar de aici rezultă acceptarea vaccinului, chiar și în condițiile în care mulți nu știu care sunt implicațiile respectivului tratament sau ale prevenției”.

Cristian Munteanu admite că, într-adevăr, circulă foarte multe povești adevărate, referitoare la persoane care s-au vaccinat, dar s-au simțit ulterior foarte rău, ba chiar s-au infectat cu virusul COVID-19 imediat după vaccin. „Din acest punct de vedere, apar mari semne de întrebare, dar aceasta este o altă discuție. Însă, este un lucru cert, oamenii evită să se vaccineze din pricina neîncrederii, nu din convingere”, a ținut să sublinieze intervievatul FANATIK.

ADVERTISEMENT
În ciuda valului de vaccinări, mulți tineri au rămas adversarii imunizării (sursa hepta.ro)
În ciuda valului de vaccinări, mulți tineri au rămas adversarii imunizării (sursa hepta.ro)

Manipularea funcționează eficient, din pricina „specificului local”

Cauzele fluxului vaccinărilor, concretizat prin cozile despre care aminteam, dar, pe de altă parte, neîncrederea manifestată de alți cetățeni ne îndeamnă spre un adevărat curs, având ca temă „psihologia de grup lărgit, la români”.

Dacă pentru unele persoane care au renunțat la atitudinea inițială și au decis să fie injectate cu serul anti-COVID-19 a contat inclusiv presiunea impusă de anumiți angajatori, alții continuă să ingnore existența virusului.

„Mai există un eșantion de cetățeni care nu cred în existența bolii. Bineînțeles că manipularea funcționează, la nivel de societate, și poate că la noi, în România, ea funcționează mai mult decât în alte părți, având în vedere specificul local. Mă refer la comunicarea la nivel de autoritate, la ce înseamnă aceasta din urmă, la cum este percepută și mai ales la cum se demantelează autoritatea… autorității”, a continuat Cristian Munteanu.

„România, un butoi de pulbere mai mare decât Balcanii de Sud-Vest”

Așa cum arată și sondajul IRES, motivele mărturisite pentru care mulți dintre compatrioți încă ezită să se vaccineze sunt multiple: neîncrederea, probabilitatea efectelor adverse, contraindicațiile medicale, teoria conspirației și… nu în cele din urmă, chiar lipsa unor „motive” clare.

Situația i-a permis psihologului cu care am dialogat o comparație mai mult sau mai puțin metaforică: „România este un butoi de pulbere mult mai mare decât Balcanii de Sud-Vest. Cu alte cuvinte, trebuie să stârnești cu adevărat ceva, ca să observi cum ia foc Casa Poporului… Imaginați-vă, metaforic, Palatul Parlamentului, așa mare cum este, cuprins de flăcări!”.

„Noi nu avem eroi în viață. Există o structură de distrugere a eroului în viață, iar motivele se datorează vechii școli sovietice, care s-a infiltrat pe vremuri și care încă guvernează puternic, România”, a continuat Cristian Munteanu.

Raed Arafat, șeful Departamentului Pentru Situații de Urgență (sursa hepta.ro)
Raed Arafat, șeful Departamentului Pentru Situații de Urgență (sursa hepta.ro)

Suferința „eroului în viață” Raed Arafat, în balanță cu goana după notorietate a Dianei Șoșoacă

Potrivit partenerului nostru de dialog, lipsa acestor „eroi în viață” este și motivul demonizării unor personalități care s-au implicat în lupta împotriva Coronavirusului, așa cum este, spre exemplu, cazul lui Raed Arafat.

De altfel, psihologul psihoterapeut a „îngroșat”, prin comparație, această temă, oferind un exemplu cunoscut din zona politică: „Ne aflăm în fața continuării unei demantelări a specialistului. În momentul în care orice ins de pe stradă își dă cu părerea că Diana Șoșoacă are o opinie avizată și dispune de o anumită competență, apare o problemă!”.

„Doamna Șoșoacă umblă după notorietate și își construiește o aură de specialist, deși este doar o „vuvuzea” care „cântă” pe o melodie dedicată unor anumite tipuri de urechi, în general proprii inculturii”, a continuat, dur, specialistul.

Potrivit lui Cristian Munteanu, „întotdeauna, la noi, a funcționat efectul de turmă. Psihologia maselor are mici specificații, de la o societate la alta, în funcție de tiparul și de cultura locală, dar și de tipul de creștere și de implementare a unor idei la nivel individual”.

Efectul propagandei negative și reactivarea lui „Gigel”, care acum 30 de ani îi ducea flori lui Ceaușescu

În multe situații, propaganda negativă este mai eficace și mai rapidă decât „manipularea pozitivă”, dacă ne este permis să glumim, în spiritul celor afirmate anterior. Altfel spus, deseori, trend-ul de „a nu face ceva” are mai mulți fani decât cel de „a face”

„Dacă privim comunicatorii negativiști, observăm personaje care poartă multe semne de întrebare, dar și de mirare. Mulți cetățeni se întreabă cine sunt acești oameni, cărei tabere aparțin ei, cu cât sunt plătiți pentru a promova anumite idei în spațiul public, etc. De fapt, în România, principala întrebare este „al cui este ăsta?”. Așa se întâmpla, pe vremuri, la sate, când oamenii întrebau, de asemenea: Al cui e ăsta?. Și imediat venea răspunsul: Al lui Gigel!”, a explicat, ironic, psihologul.

El a continuat pe aceeași temă, făcând o legătură cu anumite figuri politice actuale și cu anumiți lidei de opinie: „Așa stau lucrurile și acum, numai că întrebările s-au schimbat: Cine este acest partid? Dar cine se află în spatele lui? Cine este politicianul X, care, la vârsta de 10 ani, îi ducea flori lui Ceaușescu, și cine l-a reactivat, după 30 de ani?”…

Psihologul Cristian Munteanu consideră că, la nivelul societății românești, nu există informare corectă. Sursa noastră povestește că a vizionat inclusiv documentare făcute în Franța și în Germania, care explicau foarte clar efectele vaccinului. Din păcate, „în țara noastră nu s-a difuzat nimic, din acest punct de vedere”.

„Pro-vaccinist” convins, în ciuda infectării cu virusul SARS-CoV-2

Partenerul nostru de dialog face parte dintr-o categorie aparte. Deși a ales să se imunizeze, din pricina contactului frecvent cu pacienții, dar și cu o mulțime de alte persoane, Cristian Munteanu a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2, după ce a primit prima doză de vaccin. În ciuda acestui fapt, a rămas „pro-vaccinist”.

Fără a recurge la vreun tip de… manipulare, am fost curioși să aflăm care au fost motivele care l-au condus la această decizie, în comparație cu alte persoane cu studii superioare, care, din contră, au respins din start varianta imunizării.

„Chiar și oamenii înalt instruiți au opinii la nivel de grup, asemenea marii mase, compusă din persoane neinstruite. Dacă își vor elibera emoțiile, membrii unui grup de profesori se vor comporta pe un stadion de fotbal exact precum „ultrașii” de rând. Nivelul de educație devine vizibil în clipa în care trebuie luate decizii conștiente. Și uneori, nici măcar atunci… Fractura se produce la nivelul instrucției, iar la bază se află tot educația”, a explicat psihologul.

Medicii fac cu greu față cazurilor grave de infectări (sursa hepta.ro)
Medicii fac cu greu față cazurilor grave de infectări (sursa hepta.ro)

„Trompetele” și diferența dintre dreptul la opinie și dezinformare

Din punctul de vedere al efectului la scară socială, Cristian Munteanu susține că este absolut necesară o distincție clară între părerile emise de fiecare cetățean și afirmațiile unor formatori de opinie. Potrivit psihologului psihoterapeut, la scară macro, anumite teorii nefondate pot avea efecte devastatoare la nivelul societății.

„Cu siguranță, există acele „trompete”, care, după părerea mea, ar trebui închise. Este necesar să facem o distincție clară între dreptul la opinie și dezinformare. E grav să dezinformezi cu bună știință, pentru a-ți crea notorietate pe spinările unora care ar fi putut să se vaccineze, dar au murit pentru că au pus urechea la ce au spus alții! Respectivii vorbitori pot fi acuzați nu de crimă, ci de omor, și ar trebui identificați, iar microfoanele lor ar trebui tăiate. Democrația este total altceva”, a declarat, vizibil marcat, intervievatul FANATIK.

Continuând discuția referitoare la dezinformare și la dreptul la opinie, psihologul consideră că există persoane care cunosc beneficiile vaccinului și care au fost vaccinați încă din copilărie, dar care, ulterior, „au schimbat macazul”.

„Culmea, unele dintre ele – și există cazurile unor cunoscute vedete media – au recunoscut mai târziu că și-au vaccinat copiii. Acești oameni nu merită să beneficieze de dreptul la emisie! La fel stau lucrurile și cu acei inși care susțin și acum beneficiile comunismului. Situația este similară. Dreptul la așa zisă „opinie” încetează când vine vorba despre competența clară într-un anumit domeniu!”, a încheiat Cristian Munteanu.

 

ADVERTISEMENT