Crăciun în Maramureș. Tradiții și obiceiuri respectate din străbuni. Foto şi video

În Maramureş, Crăciunul este primit cu colinde, iar în zonele rurale încă se mai păstrează vii mai multe tradiţii şi obiceiuri din străbuni, specifice sărbătorilor de iarnă.

Crăciun în Maramureș. Tradiții și obiceiuri respectate din străbuni

Dacă veţi face Crăciunul în Maramureş, indiferent dacă sunteţi la sat sau la oraş, în Ajun, veţi vedea grupuri de colindători, tineri şi bătrâni, care merg din casă în casă pentru a vesti Naşterea Domnului.

În zonele rurale, tradiţiile şi obiceiurile sunt păstrate cu stricteţe, iar pe lângă obiceiul colindatului, pot fi văzute şi trăite alte tradiţii din străbuni: Viflaimul, umblatul cu “steaua”, “capra” sau jocul moşilor.

Colindul, cel mai popular obicei

Însă, cel mai popular obicei al Crăciunului este colindul. După slujba de Crăciun, maramureşenii se întorc de la biserică şi colindă pe la case toată noaptea. Nu există criteriul vârstei, atât copiii, cât şi cei mai în vârstă merg la colindat.

Digi24.ro

Victor Ponta: „Nu o voi vota pe Elena Lasconi, nu e pregătită să fie președinte.” Ce spune despre Călin Georgescu

Dacă cei mici sunt recompensaţi de gazde cu prăjituri, dulciuri şi o mică atenţie financiară, adulţii sunt răsplătiţi cu pălincă după colind, astfel că temperaturile scăzute sunt mult mai uşor de suportat.

Pentru a mai atenua din efectul puternic al pălincii, colindătorii sunt serviţi cu tradiţionalele delicatese maramureşene de Crăciun: cârnaţi, mămăligă, cozonaci. În general, se aud colinde cu specific local, cunoscute din timpuri străvechi.

Bineînţeles, micii colindători sunt primii care umblă din casă în casă, la ore “decente”. Adulţii pornesc mai târziu la colindat şi de multe ori dimineaţa de Crăciun îi prinde tot la “vestind naşterea Domnului”.

Umblatul cu “steaua” şi jocul “caprei”

În special în zona rurală, copiii umblă cu “steaua”, ei fiind asemenea Magilor care au fost călăuziţi de o stea pentru a ajunge la Bethleem, locul în care s-a născut Iisus Hristos. “Stelarii” sunt îmbrăcaţi în costume populare sau costume albe, purtând coifuri. Recompensa este asemănătoare colundului: fructe, dulciuri, prăjituri şi bani.

Digisport.ro

Englezii anunță: ”Răsturnare de situație umilitoare pentru Vladimir Putin”

Jocul “caprei” este un ceremonial mai complex, în care este nevoie de un grup mai mare de oameni. Pe lângă măştile clasice, capra sau ciobanul, apar măşti de dragi şi moşi care strigă şi fac spectacol cu mişcările lor.

Personajele merg din casă în casă şi strigă “Primiţi cu capra?”, iar apoi jocul se desfăşoară sub forma unei scenete acompaniate de muzică şi mult zgomot făcut de talangi şi clopote pe care membrii grupului le au asupra lor.

Majoritatea celor care umblă cu capra sunt mascaţi, iar costumaţiile de lână cântăresc zeci de kilograme, astfel că este nevoie de o condiţie fizică foarte bună pentru a putea ţine ritmul dansului din casă în casă. La final, gazde le oferă cozonaci, covrigi sau pălincă.

Viflaimul, “jucat” în mai multe localităţi!

Viflaimul reprezintă o scenetă de teatru în care apar personajele biblice care au legătură cu momentul Naşterii Domnului. Deseori, sceneta este organizată şi interpretată de elevii şcolilor din localitate.

Sceneta poate fi organizată şi interpretată la biserica din sat sau la un teatru sau cămin cultural. După câteva săptămâni de repetiţii, sceneta este interpretată în seara din Ajunul Crăciunului.

Jocul Moşilor, la casele fetelor de măritat!

Jocul Moşilor este unul dintre cele mai vechi jocuri, un dans în casele în care sunt fete de măritat. Este practicat de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani. Dansatorii poartă măşti din lemn, viu colorate.

Sunt îmbrăcaţi cu piei de oaie neprelucrate pentru a nu fi recunoscuţi. Costumul este alcătuit astfel încât să sugereze prezenţa moşolor, a strămoşilor chemaţi, care să îndrume tinerii care se află la începutul vieţii de adult.

Este un ritual iniţiatic, moşii fiind chemaţi să protejeze casa. Tinerii dansează cu bâtele, fiind asemănător cu jocul căluşarilor. Participanţii dialoghează cu gazdele, glumesc cu fetele de măritat, iar la final, toată lumea participă la horă.  Nu se desfăşoară doar de Crăciun, ci în toată perioada dintre Crăciun şi Revelion.

Festivalul de datini şi obiceiuri de la Sighetu Marmaţiei

La câteva zile după Crăciun, în Sighetu Marmaţiei se desfăşoară “Festivalul de datini şi obiceiuri”, unde ansamblurile folclorice maramureșene şi din alte zone ale ţării defilează în centrul oraşului, pe ritmuri de colinde.

Circulaţia în centrul oraşului este închisă, iar în oraş este o adevărată sărbătoare. Turiştii pot urmări la un loc toate jocurile tradiţionale de Crăciun. De la grupuri de colindători, la jocul “caprei”, al “moşului” şi alte reprezentaţii, toţi sunt prezenţi pe străzile din Sighet.

VEZI VIDEO:

Superstiţii de Crăciun! Nu se spală rufe şi nu se dau bani împrumut

De Crăciun, maramureşenii au mai multe superstiţii. Nu se dă cu mătura, nu se spală rufe, nu se dă nimic cu împrumut, se dă mâncare pe săturate la animalele din gospodărie.

Se spune că în dimineaţa de Crăciun este bine să te speli pe faţă cu apă de izvor în care se pune un bănuţ de argint.