News

Creaturile readuse la viață după 24.000 de ani de hibernare. Cum a fost posibilă reușita cercetătorilor

Cercetătorii au reușit să readucă la viață creaturi microscopice, aflate în gheață de mai bine de 24.000 de ani
12.06.2021 | 10:01
Creaturile readuse la viata dupa 24000 de ani de hibernare Cum a fost posibila reusita cercetatorilor
Creaturile readuse la viață după 24.000 de ani de hibernare. Cum a fost posibilă reușita cercetătorilor. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Rotiferele Bdelloidea ar putea fi unele dintre cele mai rezistente creaturi din lume.

Aceste ființe microscopice și multicelulare au o anatomie complexă, având un tract digestiv complet și sunt unele dintre cele mai rezistente viețuitoare în fața radiațiilor. Evident, pot rezista și în multe alte condiții extreme, fie că sunt expuse la aciditate, la lipsa de oxigen, la foame sau la sete desfășurate de-a lungul anilor de zile.

”Aceste creaturi sunt cele mai rezistente la cam orice formă de tortură”, declară Matthew Meselson, biolog în cadrul departamentului de biologie moleculară de la Harvard University.

ADVERTISEMENT

Ce au mai descoperit acum cercetătorii este faptul că aceste rotifere Bdelloidea au capacitatea de a se trezi la viață după ce au petrecut mii și chiar zeci de mii de ani într-o stare de înghețare. Informațiile au apărut într-un studiu publicat de jurnalul Current Biology.

Bdelloidele fac parte dintr-un cerc deosebit de restrâns de viețuitoare, alături de tardigrade, fiind capabile să reziste unor condiții inimaginabil de extreme. 

ADVERTISEMENT

Noile descoperiri arată că aceste creaturi mici și robuste au capacitatea de a rezista și într-o stare prelungită de anabioză, sau de animație suspendată.

Viețuitoarele, descoperite în permafrostul siberian

Pentru acest studiu, cercetătorii au colectat mostre forând la aproximativ 3,5 metri sub suprafața permafrostului din Siberia de nord-est. Au descoperit bdelloide rotifere care trăiau în permafrostul antic, a cărui temperatură se situează în jurul a -10 grade Celsius.

ADVERTISEMENT

Datarea cu radiocarbon a arătat că bdelloidele descoperite aveau 24.000 de ani. Odată ce au fost readuse la condițiile normale de viață, acestea și-au reluat activitatea obișnuită și chiar au fost capabile să se reproducă.

”Am reînviat animale care au trăit odată cu mamuții lânoși, iar asta e foarte impresionant”, a declarat Stas Malavin, coautor al studiului.

ADVERTISEMENT

Mostra de permafrost din care au fost extrase bdelloidele conținea și nematode (viermi cilindrici), însă despre aceștia deja se știa că pot supraviețui zeci de mii de ani, într-o stare de prezervare criogenică.

Și alte ființe au fost readuse la viață după milenii

Nu este nici pe departe prima dată când viețuitoare preistorice sunt readuse la viață dintr-un habitat înghețat. Mușchi din Antarctica a fost crescut dintr-o mostră de 1.000 de ani, acoperită de gheață de aproximativ 400 de ani. O floare din specia Silene stenophylla a fost crescută din țesut de semințe, cel mai probabil pus la păstrare de o veveriță din zona Arctică acum mai bine de 32.000 de ani.

Bdelloidele sunt cam peste tot în jurul nostru. Le-ai putea găsi pe straturi umede de mușchi, în bălți lăsate în urmă de ploaie, dar și în ape dulci cuprinse între regiunile arctice și tropicale.

Au fost studiate de oamenii de știință încă din 1702, odată cu apariția microscoapelor. Ulterior, au fost analizate cu mai mare atenție deoarece, cu toate că au dimensiuni de doar câțiva microni (n.r.: un micron reprezintă o milionime dintr-un metru), au creier, intestine, mușchi și sisteme reproductive.

Mai multe întrebări decât răspunsuri

Oamenii de știință nu reușesc momentan să înțeleagă cum sunt capabile bdelloidele rotifere să își protejeze ceulele și organele în fața condițiilor vitrege la care ar putea fi expuse, mai ales când vine vorba de radiații. Mai mult, aceste creaturi mici, dar complexe, au și capacitatea de a-și regenera ADN-ul.

Oamenii de știință au și alte întrebări. Sunt uimiți de faptul că bdelloidele au fost capabile să se diversifice în mai mult de 450 de specii, doar cu ajutorul reproducerii asexuale, care este considerată, deseori, un dezavantaj evoluționare, după cum notează și nytimes.com.

Stas Malavin spune că existența acestor creaturi n-ar trebui să ne ridice speranțele pentru un tratament similar aplicabil oamenilor. Acesta e de părere că e foarte improbabil ca forme de viață de dimensiuni mai mari să poată supraviețui, înghețate astfel. 

Tot Malavin concluzionează afirmând că ”rezultatul cercetării pe care am desfășurat-o este că avem mai multe întrebări decât răspunsuri.”

ADVERTISEMENT