BOR a fost acuzată în dese rânduri că funcționează pe un sistem corporatist, mai ales sub conducerea lui ÎPS Daniel. Patriarhia a respins aceste acuzații și a argumentat că Biserica Ortodoxă nu a fost niciodată o organizație interesată de profit.
Puțină lume știe că Biserica Ortodoxă Română deține o rețea de instituții nebancare, prin intermediul cărora oferă bani cu împrumut și percepe o dobândă.
Cel puțin șapte Instituții Financiare Nebancare (CAR) care aparțin Bisericii Ortodoxe Române, apar în registrul de evidență a Băncii Naționale a României, la data de 11 aprilie 2023.
Acestea sunt înregistrate ca asociații non-profit, cu un statut juridic propriu, ce raportează anual venituri și cheltuieli. Ele sunt constituite pe baza Legii 4593/1949 (republicată în 2008) – Statutul pentru Organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române.
Potrivit statutului, în Biserica Ortodoxă Română pot funcționa instituții cu scop misionar, organizate sub formă de asociații, cum ar fi casele de ajutor reciproc ale clerului și salariaților bisericești, la fiecare eparhie. Acestea ”au ca scop acordarea de împrumuturi și ajutoare membrilor lor, la cererea acestora, iar activitatea lor se va desfășura potrivit propriului regulament”. Totalitatea bunurilor care se află în proprietatea acestor organizații, precum și fondurile lor fac parte din patrimoniul bisericesc.
Activitatea IFN-urilor BOR este dedicată exclusiv salariaților Bisericii Ortodoxe, tocmai de aceea, informațiile legate de condițiile de acordare a împrumuturilor, dobânzi sau alte clauze, nu sunt publice.
În general, cei care doresc să apeleze la un credit, trebuie să devină membri ai asociațiilor. Împrumuturile pot fi rambursabile sau nerambursabile (în caz de deces, naștere sau boală), pentru membrii asociațiilor. În 2022, Casa de Ajutor Reciproc a clericilor și salariaților bisericești din Arhiepiscopia Bucureștilor IFN oferea ajutor de deces ]n valoare de 2.000 de lei pentru membrii CAR și 1.000 de lei pentru soțul / soția membrului CAR.
Ce se întâmplă dacă un client al IFN-urilor bisericii ia un credit și nu reușește să-l plătească? Astfel de cazuri sunt destul de rare, în condițiile în care împrumutul vine, practic, de la angajator. Există, însă, și cazuri în care IFN-urile BOR și-au executat silit clienții.
În ianuarie 2021, Judecătoria Iași a admis contestația la executare silită declanșată de Casa de Ajutor Reciproc a clericilor și mirenilor IFN Iași împotriva unei femei (Cătălina Roxana P.), care girase un împrumut rambursabil.
Potrivit datelor din dosar, IFN-ul Arhiepiscopiei Iașilor a acordat, în 2015, un împrumut de 15.000 de lei pentru o perioadă de 24 de luni, cu o dobândă de 958,70 lei (aproximativ 6,5%). Clientul nu a reușit să restituie suma la timp și a plătit, în decurs de 3 ani și jumătate, aproximativ 7.800 de lei.
Pe 25 septembrie 2019, Casa de ajutor reciproc a formulat cerere de executare silită în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut, pentru recuperarea sumei de 14.226,37 lei. Cererea a fost admisă, iar femeia s-a trezit cu o adresă de înființare a popririi asupra veniturilor obținute. În cele din urmă, instanța a decis că suma datorată de reclamantă este de 2.587 lei și a dispus întoarcerea executării silite prin restituirea sumelor reținute în plus.
Din datele obținute de FANATIK de la Ministerul Finanțelor rezultă că cea mai prolifică instituție de tip IFN a bisericii este Asociația CAR a clericilor și salariaților bisericești din Arhiepiscopia Buzăului și a Vrancei, cu venituri de peste 625.000 de lei la nivelul anului 2021.
De asemenea, CAR a clericilor și mirenilor din Sfânta Arhiepiscopie a Craiovei – Mitropolia Olteniei IFN, precum și Casa de Ajutor Reciproc a clericilor și mirenilor IFN Iași au raportat venituri apropiate de 600.000 de lei pe an.
Asociația Casa de Ajutor Reciproc a clerului și salariaților bisericești din Arhiepiscopia Târgoviștei a declarat, în 2022, venituri de 328.000 de lei, în timp ce IFN-ul de la Arhiepiscopia Bucureștilor nu și-a actualizat bilanțul.
De asemenea, alte două instituții nebancare, de la Alba Iulia și Târgu Cărbunești, nu au prezentat date despre rezultatele anuale.