News

Crește numărul celor care regretă Brexit. Ar putea reveni Marea Britanie în Uniunea Europeană?

Sondajele de opinie recente arată o creștere a numărului celor care regretă Brexit. Revenirea Marii Britanii în UE, posibilă dar dificilă
29.05.2023 | 18:25
Creste numarul celor care regreta Brexit Ar putea reveni Marea Britanie in Uniunea Europeana
Numărul britanicilor care regretă Brexit-ul este în creștere Sursa foto: hepta / Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

O majoritate clară a alegătorilor britanici este acum în favoarea construirii unor relații mai strânse cu Uniunea Europeană, potrivit unui nou sondaj de opinie care evidențiază o răsturnare dramatică a valului de opinie publică de la Brexit. Un alt sondaj arată că un număr record dintre alegătorii “Leave” (cei care au dorit ca Marea Britanie să părăsească UE) regretă Brexit.

Crește numărul celor care regretă Brexit

Chiar și în acele circumscripții care au înregistrat cele mai multe voturi pentru ieșirea din UE în 2016, de două ori mai mulți alegători cred acum că cea mai bună cale de urmat este să se meargă în direcția opusă – și să se stabilească legături mai strânse cu Bruxelles-ul, potrivit unui sondaj realizat de Focaldata și citat de The Guardian.

ADVERTISEMENT

Sondajul efectuat pe un eșantion de peste 10.000 de alegători, pentru grupul de campanie internaționalist Best for Britain, a constatat că de trei ori mai mulți adulți (63%) cred acum că Brexit a creat mai multe probleme decât a rezolvat, comparativ cu doar 21% care cred că a rezolvat mai multe decât a creat.

În general, 53% dintre alegători doresc acum ca guvernul să realizeze o relație mai strânsă cu UE decât cea pe care o are acum, după ce a părăsit piața unică și uniunea vamală, față de doar 14% care doresc ca Regatul Unit să se distanțeze mai mult.

ADVERTISEMENT

În Boston și Skegness din Lincolnshire, unde votul pentru ieșirea din UE a fost de 74,9% în 2016, mai mult de două ori mai mulți oameni (40%) doresc acum legături mai strânse cu UE, față de doar 19% care doresc ca relațiile să devină și mai îndepărtate.

Sondajul vine după publicarea, săptămâna trecută, a cifrelor oficiale care arată că migrația netă în Regatul Unit a crescut la un nou maxim de peste 606.000 în 2022 – o creștere de 24% față de maximul anterior de 488.000 în 2021 – în ciuda afirmațiilor guvernului că Brexit ar permite Regatului Unit să “reia controlul” asupra frontierelor sale.

ADVERTISEMENT

De asemenea, se acumulează dovezi privind daunele aduse economiei și comerțului din Regatul Unit ca urmare a barierelor comerciale post-Brexit, a birocrației suplimentare și a costurilor pentru exportatori și importatori.

Săptămâna trecută, datele London School of Economics (LSE) au arătat că gospodăriile britanice au plătit 7 miliarde de lire sterline de la Brexit pentru a acoperi costul suplimentar al importurilor de alimente din UE, rezultat din noile bariere comerciale. Raportul a constatat că barierele comerciale au împiedicat în mod constant importurile, ceea ce a dus la creșterea facturilor cu o medie de 250 de lire sterline.

ADVERTISEMENT

O treime dintre votanții ”Leave” consideră Brexit un eșec

La șapte ani de la decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, mai mulți alegători decât oricând consideră că Brexitul a fost un “eșec”. Un sondaj YouGov a constatat că mai mult de o treime dintre cei care au susținut “Leave” la referendum spun că Brexit a fost mai mult un eșec decât un succes.

În același timp, doar o cincime dintre susținătorii ”Leave” au spus că Brexit a fost “mai mult un succes”. În general, 62% dintre alegători au spus că ieșirea din UE a fost “mai degrabă un eșec”, iar doar 9% au spus că a fost un “succes”.

În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, mai mult de două treimi au spus că Brexit a fost “mai degrabă un eșec”. Mai puțin de unul din 20 a considerat că a fost un “succes”. Sprijinul rămâne mai puternic în grupele de vârstă mai înaintată, dar aproape jumătate dintre persoanele de peste 65 de ani consideră acum că Brexit a fost un “eșec”.

Constatările sumbre vin la doar o săptămână după ce Nigel Farage a declarat că Brexit a “eșuat”. Fostul lider al Partidului Brexit și al UKIP a declarat că Regatul Unit nu a “beneficiat de Brexit din punct de vedere economic”, susținând că politica guvernamentală a descurajat întreprinderile să investească în Regatul Unit.

Sondajul YouGov a constatat, de asemenea, că mai mult de 7 din 10 persoane consideră că guvernul a gestionat prost Brexit-ul. Mai puțin de o cincime dintre alegători consideră că modul în care guvernul a gestionat ieșirea Marii Britanii din UE a fost bun.

Ar putea reveni Marea Britanie în Uniunea Europeană?

Tehnic, da. Respectând prevederile articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care stabilește modul în care o țară poate adera la UE. Întrucât Regatul Unit a părăsit UE la 31 ianuarie 2020, acesta este considerat în prezent o țară terță în temeiul legislației UE. Dacă ar dori să revină într-o zi în Uniune, Regatul Unit ar adera prin intermediul cadrului stabilit la articolul 49.

Însă articolul 49 este doar o parte a procesului de aderare. Criteriile de la Copenhaga din 1993 subliniază, de asemenea, unele dintre cerințele de aderare la UE. De asemenea, statele candidate pot fi supuse și altor condiții specifice.

Ce prevede articolul 49?

În conformitate cu articolul 49, orice țară care solicită să devină stat membru al UE trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  • să fie un stat european
  • să respecte și să se angajeze să promoveze valorile articolului 2 – inclusiv demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului (în special drepturile minorităților), pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea.
  • să aibă cererea sa de aderare aprobată în unanimitate de Consiliul UE
  • să fie aprobată cu majoritate de voturi de către Parlamentul European.

Ce sunt criteriile de la Copenhaga din 1993?

Aceste criterii au fost stabilite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European de la Copenhaga din 1993. Reprezintă cerințe suplimentare pe care o țară candidată trebuie să le îndeplinească pentru a deveni stat membru al UE.

Sunt criterii politice – în linii mari, aceleași valori ca cele menționate la articolul 2, cu o cerință suplimentară privind existența unor instituții solide și a unor mecanisme de control și echilibru solide -, economice: o economie de piață funcțională și rezistentă și un criteriu administrativ și instituțional: capacitatea de a pune în aplicare și de a absorbi acquis-ul UE, adică întreaga legislație a UE.

Ar trebui ca Regatul Unit să îndeplinească și alte condiții?

Posibil. Statele membre trebuie să fie de acord cu deschiderea negocierilor de aderare. Acestea pot decide să ceară criterii de eligibilitate mai specifice după consultarea Comisiei Europene. UE a cerut, de exemplu, țărilor din Balcanii de Vest să se supună unui “proces de stabilizare și asociere”, care presupune realizarea anumitor reforme politice și economice, înainte de a putea începe oficial negocierile de aderare, explică think tank-ul britanic Institute for Government.

Aderarea la moneda euro și la spațiul Schengen reprezintă o cerință pentru noile state membre, deși Danemarca are o opțiune de excludere din euro, iar Irlanda are o opțiune de excludere din Schengen. Croația, Cipru, România și Bulgaria nu au aderat încă la spațiul Schengen, dar sunt obligate din punct de vedere juridic să facă acest lucru.

Va recăpăta Regatul Unit privilegiile pe care le avea înainte de Brexit?

În calitate de membru al UE, Regatul Unit a negociat o reducere financiară de aproximativ două treimi din contribuția sa netă la bugetul comunitar. De asemenea, a negociat o excludere din uniunea monetară și – dacă ar fi rămas membru – ar fi obținut o excludere din dorința UE de a realiza o uniune (politică) tot mai strânsă.

Dar, ca nou stat membru, Regatul Unit nu ar avea astfel de privilegii. Ar putea încerca să negocieze excluderi și o reducere ca parte a procesului de aderare sau după ce a aderat la UE, dar acestea ar necesita aproape sigur aprobarea tuturor statelor membre și o majoritate în Parlamentul UE.

”Chiar dacă Regatul Unit ar depune o cerere (de aderare n.r.), să zicem peste zece ani, UE nu ar oferi cu siguranță același acord pe care l-a avut când a plecat. Regatul Unit nu a fost cu adevărat un membru cu drepturi depline în ultimii douăzeci de ani de apartenență. În momentul în care Regatul Unit va depune o nouă cerere, UE va fi evoluat în mai multe domenii politice”, scrie jurnalistul Wolfgang Münchau pentru Euro Intelligence.

Care este probabilitatea ca revenirea Marii britanii în UE să fie acceptată?

Ar putea exista unele semne de întrebare cu privire la eligibilitatea economică a Regatului Unit, în special în cazul în care acesta ar avea reguli de concurență echitabile diferite de cele ale UE. În 2013, candidatura Croației s-a bazat în parte pe privatizarea șantierelor sale navale pentru a le alinia la normele de piață ale UE. În cazul în care Regatul Unit alege să pună în aplicare o politică industrială mai protecționistă decât cea permisă de normele UE privind ajutoarele de stat, ar putea fi nevoit să facă modificări pentru a se alinia din nou la normele UE.

Chestiunea divergenței juridice ar reprezenta, de asemenea, o problemă. În cazul în care Regatul Unit creează un set diferit de norme și standarde, ar putea fi mai dificil pentru el să îndeplinească toate criteriile de la Copenhaga.

De asemenea, Regatul Unit ar trebui să obțină sprijinul tuturor statelor membre pentru a deschide și a încheia negocierile de aderare. Având în vedere reticența istorică a Regatului Unit de a se integra pe deplin în UE, acest lucru ar putea reprezenta o preocupare pentru blocul comunitar. De asemenea, Regatul Unit ar trebui să obțină sprijinul deputaților europeni.

Orice țară nemulțumită de perspectiva ca Regatul Unit să devină stat membru ar putea să se opună prin veto aderării, așa cum a făcut Franța atunci când Regatul Unit a solicitat să devină membru al Comunității Economice Europene în 1963 și 1967.

ADVERTISEMENT