Creștere spectaculoasă a celor mai bănoase pensii speciale. De ce Guvernul se uită la banii din Pilonul II și III

În timp ce administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II și III avertizează asupra posibilității ca autoritățile să impoziteze progresiv câștigurile de capital din fondurile de pensii private, datele de la Casa de Pensii arată o creștere exponențială a numărului beneficiarilor de pensii speciale. Ultimii ani arată și ritmul de creștere al pensiilor speciale, comparativ cu cel al pensiilor de stat, ceea ce a condus și la creșterea sumelor suportate de la bugetul de stat.

Cum a crescut numărul pensionarilor speciali

Datele din luna noiembrie de la Casa Națională de Pensii (CNPP) arată că numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu, fără a include aici pensionarii din MAI și MApN, a ajuns la 10.628. Cei mai mulți dintre aceștia sunt din magistratură (5.407), fiind urmați de personalul auxiliar din instanțele judecătorești și parchete (1.827) și de personalul din aviația civilă (1.366). Mai beneficiază de pensii speciale foștii diplomați (722), foștii parlamentari (719) și foștii angajați ai Curții de Conturi (561).

Foștii magistrați au și cele mai mari pensii din sistem, pensia medie de serviciu a acestora fiind de 22.180 lei. Pensia medie suportată de la bugetul asigurărilor sociale în cazul magistraților este de 5.645 lei, în timp pensia medie suportată de la bugetul de stat este de 19.960 lei. Asta înseamnă că, doar pentru pensiile magistraților, efortul bugetar a fost de 107,9 milioane lei doar pentru luna noiembrie.

Datele CNPP arată și cum a crescut numărul beneficiarilor de pensii de serviciu în ultimele luni. Față de luna octombrie, în această lună numărul acestora a crescut cu 26 de beneficiari, iar față de începutul anului, când erau 4.988 de beneficiari, numărul acestora a crescut cu 419 persoane. Odată cu numărul acestora, a crescut însă și valoarea pensiei medii a foștilor magistrați. Spre exemplu, doar față de luna octombrie, pensia medie a foștilor magistrați a crescut cu 200 lei, semnificativ mai mult comparativ cu alți beneficiari. Foștii diplomați au avut o creștere a pensiei cu 18 lei. Față de începutul anului însă pensiile magistraților au crescut cu 776 lei. Astfel, la începutul anului, doar efortul bugetar pentru acoperirea pensiilor foștilor magistrați era de 99,4 milioane lei, cu peste 8 milioane lei mai puțin față de luna noiembrie.

Digi24.ro

Celentano, mesaj-manifest după primul tur prezidențial: „Ne-am întors în Evul Mediu sau la piramide? Alo, faraoane, ce facem?"

Față de începutul anului 2022 creșterile sunt însă și mai semnificative. Astfel, numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu era de 9,680, cu o mie mai puțin față de această lună. Marea majoritate a creșterii numărului de pensionari speciali în această perioadă a venit din rândul magistraților, în condițiile în care în ianuarie 2022, numărul acestora era de 4.468, adică cu 939 mai puțin. De asemenea, în urmă cu doi ani, pensia medie încasată de foștii magistrați era de 20.207 lei, adică cu aproape 2.000 de lei mai puțin decât în prezent. Efortul bugetar, pentru acoperirea diferențelor față partea acoperită prin contributivitate, era în ianuarie 2021 de 84 milioane lei. Asta înseamnă că, în aproape doi ani, efortul bugetar pentru acoperirea acestor pensii a crescut cu peste 25%.

La începutul anului 2020, numărul total al pensionarilor speciali era de 9.396, dintre care foștii magistrați erau 3.929, cu 539 mai puțin față de anul 2021, și cu 1.478 mai puțin decât în prezent. La începutul anului 2020, pensia medie în magistratură era de 18.771 lei, iar media suportată de la bugetul de stat era de 17.483 lei. Asta înseamnă că efortul bugetar era de 68,6 milioane lei. Asta înseamnă că, în mai puțin de trei ani, efortul bugetar lunar pentru pensiile foștilor magistrați a crescut cu peste 50%.

Pensiile de stat, creșteri modeste

Față de cei mai bine plătiți pensionari, românii de rând au beneficiat de creșteri mult mai modeste ale pensiilor. Astfel, în luna noiembrie, pensia medie în sistemul de stat a fost de 2.009 lei, cu doar un leu mai mult față de luna octombrie.

Față de începutul acestui an, creșterea este și mai modestă. În ultimele 11 luni, pensia medie plătită celor 4,6 milioane de pensionari a crescut cu doar 6 lei, în condițiile în care în ianuarie 2023 aceasta era de 2.003 lei. Ce-i drept, era înregistrată o creștere semnificativă față de anul trecut, odată cu indexarea pensiilor la începutul anului, în decembrie 2022, pensia medie fiind de 1.779 lei, adică o creștere cu 224 lei.

Digisport.ro

Culturista pe care nimeni nu o crede că nu-și editează pozele a ieșit în oraș și ce a urmat s-a viralizat instant

La începutul anului 2022, pensia medie în sistemul de stat era de 1.771 lei, ceea ce înseamnă o creștere de doar 8 lei în medie pe parcursul întregului an.

Guvernul se uită la pensiile private

În vara acestui an, coaliția de guvernământ a trecut o nouă lege privind pensiile speciale, însă prevederile acesteia pentru magistrați intră în aplicare începând cu anul 2028. Practic, în următorii cinci ani magistrații se vor putea pensiona în aceleași condiții de până acum, deci impactul bugetar va fi zero pentru această perioadă. În acest context, coaliția PNL-PSD a votat o nouă lege a pensiilor ce prevede o majorare semnificativă încă de anul viitor, cu 40% din luna septembrie, în plus la indexarea cu rata inflației din luna ianuarie, cu un impact bugetar de 3% pentru anul viitor. În condițiile în care pensiile speciale (plus MApN și MAI) înseamnă 1% din PIB, cu posibilitatea creșterii acestui procent în următorii ani, autoritățile par să caute surse de finanțare pentru aceste cheltuieli (legea pensiilor a fost votată fără sursă de finanțare).

Luni dimineața, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a atras atenția că există pericolul ca pensiile private ale românilor, din Pilonul II și III, ar putea fi impozitate progresiv, cu procente de 15 și 20%, asemenea câștigurilor de capital. Situația ar veni ca urmare a unor prevederi introduse în noua lege a pensiilor speciale, Legea 282/2023, publicată în octombrie, prin care sunt introduse aceste cote de impozitare pentru pensiile de serviciu.

Administratorii fondurilor de pensii private vorbesc de „o problemă de tehnică legislativă”, prin care fondurile de pensii private, ce au la bază principiul contributivității, sunt asimilate pensiilor de serviciu, urmând a fi impozitate cu procente de peste 10%, atât cât se aplică pensiilor obișnuite dar și veniturilor din Pilonul II. „În loc de impozitarea plăților din fondurile de pensii private cu cota normală de 10% (ca în prezent și precum la pensiile plătite din sistemul public), de la 1 ianuarie 2024 regimul fiscal riscă să devină cel cu cotele progresive de 15% sau 20%, aplicabil câștigurilor de capital, cel mai nefavorabil dintre toate produsele de economisire / investire din România”, se arată în comunicatul APAPR.

Aceștia subliniază că miza acestei „erori legislative” sunt „plăți de miliarde de lei anual către sute de mii de români” în condițiile în care aceste modificări vin în contextul în care în acest an au început să intre în plată sume importante din aceste fonduri. Astfel, potrivit APAPR, în acest an se vor face plăți de circa 1,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproape cât întreaga sumă plătită în cei 15 ani de la înființarea Pilonului II de pensii.

„Fac ce fac guvernanții și mai poftesc la banii din Pilonul II de pensii privat. Nu le-a ieșit naționalizarea, așa ca măresc taxele pentru participanți. Mai ales ca multe pensii private vor începe să fie plătite. Efectiv guvernanții urăsc tot ce aduce a independență financiară și le reduce lor controlul asupra votanților”, a comentat economistul Adrian Codirlașu, posibilitatea suprataxării veniturilor din pensiile private.

Datele APAPR arată că, la jumătatea acestui an, contribuiau la Pilonul II de pensii peste 8 milioane de români, care au contribuit în total, în cei 15 ani de la înființare, circa 84,2 miliarde lei. Acum însă, activele nete administrate de către fondurilor private de pensii însumează 107,7 miliarde lei, cu un randament de 7,4%, pesta rata inflației din aceeași perioadă de 4,38%. În prezent, numărul beneficiarilor fondurilor de pensii din Pilonul II este de 108.800.