Creșterea prețurilor la alimente, politica preferată de Guvern pentru acoperirea cheltuielilor bugetare. „Toate măsurile luate au fost în defavoarea consumatorilor”

În luna ianuarie a acestui an România a avut a doua cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană (5,3%), fiind depășită la acest capitol doar de Ungaria (5,7%). După un final de an 2024, care a coincis cu o creștere a inflației în țara noastră, anul 2025 se anunță un nou an al scumpirilor, alimentat și de politica Guvernului, ce trebuie să găsească soluții la un deficit bugetar de 9%.

Scumpirile la alimente, politica Guvernului pentru alimentarea cheltuielilor

Anul 2025 a venit cu o serie de modificări fiscale, noi taxe, eliminări de facilități fiscale și accize în plus la carburanți care au generat un nou val de scumpiri, o parte din care s-au și văzut în cifrele inflației pe luna ianuarie. Unul din sectoarele unde aceste scumpiri se văd imediat este industria alimentară, unde, potrivit unui studiu INS, oamenii din industrie se așteaptă la noi scumpiri în continuare.

Potrivit experților din industria alimentară, contactați de FANATIK, scumpirile la alimente sunt și vor fi alimentate în continuare de eliminarea facilităților fiscale alături de majorarea salariului minim pe economie. Dragoș Frumosu, președintele sindicatelor din industria alimentară este de părere că scumpirile la alimente se vor situa în jurul procentului de 10%.

„În mod logic este cert că prețurile vor crește în perioada următoare, cauzele fiind ceea ce se întâmplă atât la nivel internațional dar și în lumina ultimelor măsuri luate de Guvern. Și anume eliminarea facilităților fiscale, asta înseamnă pentru industria alimentară și agricultură acel procent de 10% pe care unii angajatori în pot suporta, alții mai puțin, existând riscul pentru aceste companii să se închidă. Sigur este că acest procent de 10% se va regăsi în costuri.

Digi24.ro

Donald Trump, enervat de comentariile actorului George Clooney la o emisiune TV: „Un expert politic ratat”

Apoi există creșterea salariului minim pe economie, o creștere necesară de altfel. Dar nici nu există alte măsuri care să vină în concordanță, de exemplu o scădere a taxelor pe salarii. Și această creștere se va regăsi în prețuri. Nu ai cum să crești salariul și nu ai unde să umbli ca prețul să rămână măcar la fel. Iar toate aceste lucruri vin în lanț, atâta timp cât discută despre un alt preț la gaze, alt preț la energie electrică, alt preț la combustibil – toate aceste scumpiri se vor regăsi în prețuri”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Acesta subliniază că nu există un interes al industriei de a majora prețurile la alimente în condițiile în care puterea de cumpărare a populației este în continuă scădere. Pe de altă parte a subliniat însă că nu a existat o deschidere din partea autorităților cu privire la alte măsuri prin care ar fi putut ține prețurile sub control, astfel încât populația să nu fie afectată. Practic, în opinia sa, principalul interes urmărit de către Executiv a fost asigurarea fondurilor la bugetul de stat.

Digisport.ro

"E oribil!" / "Sper că Trump îl poate grația cumva!" Reacții de revoltă în lanț, după decizia justiției: 5 ani de închisoare!

„Întâlniri au fost cu reprezentanții Guvernului, au ascultat, însă le-a intrat pe o ureche și le-a ieșit pe alta. Este clar că toate aceste creșteri de prețuri și toate măsurile luate de Guvern nu au condus decât la niște sume mai mari încasate la buget în defavoarea consumatorilor.

Măsura pe care ei au considerat-o benefică a constat în acea plafonare a prețului la unele produse, ceea ce a fost o porcărie. Guvernul nu a luat în calcul niciodată propunerile industriei alimentare și a mers mereu pe linia dorită din dorința de a încasa mai mult la buget. Au venit cu măsuri populiste, fără efect pe termen lung pentru consumatori”, a mai precizat Dragoș Frumosu, pentru FANATIK.

Deficitul bugetar, între scumpiri, inflație și taxe noi

Cu un deficit bugetar real de 9% pe anul trecut, Executivul s-a angajat în fața Comisiei Europene să ajungă la sub 3% în următorii șapte ani. Acesta a fost și argumentul cu care au fost justificate măsurile fiscale de la începutul acestui an, însă deja pe luna ianuarie deficitul înregistrat a fost de 11 miliarde lei, cu peste două miliarde peste cel înregistrat în ianuarie 2024.

Cum Guvernul, prin vocea ministrului de finanțe, a promis la începutul anului că nu vor mai fi introduse noi taxe, Executivul a trecut și la reducerea cheltuielilor publice, premierul Marcel Ciolacu anunțând recent reducerea cu 1.800 a posturilor din administrația centrală. Deși unele ministere au demarat o reorganizare internă unde au comasat diverse instituții din subordine, reducerea numărului de bugetari nu poate fi verificată în condițiile în care Ministerul de Finanțe nu a mai publicat evidența acestora în ultimele două luni.

În aceste condiții, unii politicieni din opoziție susțin că reducerile de cheltuieli anunțate de Guvern sunt mai degrabă „praf în ochi”, Executivul neavând intenția de a reduce cu adevărat aceste cheltuieli publice. Fără acest lucru, România nu-și poate reduce deficitul bugetar ce alimentează inflația.

„Dacă vrem să combatem inflația trebuie să eliminăm deficitul. Și ca să elimini deficitul trebuie să tai cheltuieli, și asta ei nu vor să facă. Ne învârtim în jurul cozii, dar problema e aceeași. Dacă nu tăiem cheltuielile, populația va fi sărăcită. Că o sărăcim prin taxe, că o sărăcim prin inflație, ea va fi sărăcită. Cheia este să reducem acest deficit, iar ei nu vor să facă acest lucru, sau să-l reducă foarte puțin. Asta este și filosofia lor, ei vor deficit și îl consideră ca un mijloc pentru dezvoltare. 

Noi nu ar trebui să mai facem cheltuieli, și nici investiții – mai ales dacă ne uităm ce numesc ei investiții, PNDL-uri și alte chestii din astea. Ar trebui reduse și de acolo. Ideea lor că trebuie să ne îndatorăm să facem aceste investiții este falsă, ele trebuie făcute atât cât ne permitem”, a declarat, pentru FANATIK, fostul ministru al economiei din Guvernul PNL-USR, Claudiu Năsui.

În opinia acestuia, statul are la dispoziție zeci de cheltuieli ineficiente ce ar trebuie să intre imediat în atenția Guvernului, dacă acesta e hotărât să-și reducă aceste cheltuieli.

„Avem miliarde în schemele de ajutor pe banii statului pentru companii, mii de agenții, nu mai zic de pensiile speciale, nu vor să le taie, să taie atunci alte privilegii, avem zeci de institute de cercetare care de fapt nu fac decât să toace bani, ele nu descoperă nimic, se duc la simpozioane și își plătesc salarii de mii de euro.

Să nu mai pompăm bani în găurile negre din companiile de stat, să privatizăm Tarom-ul și ce mai e privatizabil. Asta trebuie făcut, abia apoi te duci și le spui oamenilor că avem nevoie să facem un deficit”, a mai precizat acesta, pentru FANATIK.

Noi creșteri de prețuri la orizont

Economistul Bogdan Glăvan este de părere că în acest moment predicțiile cu privire la evoluția prețurilor nu pot fi decât pesimiste. Asta pentru că este posibilă o nouă creștere a taxelor, în condițiile în care calculele Guvernului nu par să iasă doar cu măsurile din decembrie, dar mai ales odată cu terminarea subvențiilor la prețurile la energie.

„Statul are în continuare o mare problemă bugetară și trebuie să o acopere fie prin măriri de impozite oficiale, fie prin inflație, fie prin datorii. Rămâne de văzut cum va jongla cu aceste metode, pentru că momentan le folosește pe toate.

Anul acesta avem două mari șocuri: o înăsprire în continuare a fiscalității, trebuie să mărească impozitul pe venit pentru că nu au realizat planul de 7 ani, aici e marea lovitură, și doi, trebuie văzut ce se va întâmpla cu plafonarea prețurilor din energie. Dacă statul va diminua aceste compensații vom suferi de o inflație mai mare. Din aceste două motive, predicțiile nu pot fi optimiste, adică să ne așteptăm la o scădere a inflației în perioada următoare. Mai degrabă suntem în postura în care ne pasc creșteri de prețuri în continuare”, a declarat acesta, pentru FANATIK.