Creștinismul invocat de Ciolacu ocolește pensiile militare. „Pentru a salva pensiile speciale ei sacrifică pensionarii obișnuiți”

Cele două mari partide din coaliție poartă încă de la finalul lunii august un război public privind majorarea pensiilor, subiect asupra căruia urmează să se ia o decizie abia la începutul săptămânii viitoare.

Pensiile românilor, între majorare și uitare

PNL și PSD s-au contrat în ultimele săptămâni pe tema majorării pensiilor, o dispută politică în care a intrat și președintele Iohannis care a avansat procentul de 15%, egal cu rata inflației la acea dată. În momentul în care coaliția părea să convină asupra acestei cifre, social-democrații par să nu mai fie de acord cu această propunere, dorind în schimb o majorare mult mai echitabilă, în care cea mai mare parte a beneficiilor să meargă spre cei nevoiași. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a invocat chiar valorile creștinismului în sprijinul acestei idei.

„Eu nu pot fi de acord ca în acest moment să fie mărit pentru toată lumea cu 15%. Se va mări categoric la toată lumea la fel punctul de pensie. Nu ştiu dacă va fi 6, va fi 12. Cert este că trebuie să oprim anumite sume pe care să le direcţionăm categoriilor defavorizate, pentru că aşa e nu numai creştineşte, aşa se face în orice economie”, a declarat joi, Marcel Ciolacu, care a precizat că această creștere diferențiată a veniturilor se poate realiza prin măsuri de sprijin doar pentru cei cu venituri mici.

În acest moment, una din variantele discutate în coaliție prevede însă majorarea pensiilor cu 6,2%, ceea ce reprezintă rata inflației din anul 2021, plus o serie de ajutoare pentru cei cu pensii mai mici de 3.000 de lei.

Digi24.ro

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025. Anul viitor, cele două sărbători vor fi în aceeași zi

Altfel spus, coaliția pare să meargă spre un procent cu mult mai mic decât cel discutat în spațiul public, iar analiștii economici sunt de părere că o astfel de propunere arată lipsa de seriozitate a autorităților, ce au avansat public procente de 10 sau 15%, cu privire la această categorie socială.

„Din păcate ne întoarcem la suta de lei a lui Ceaușescu, pentru că atât va fi creșterea medie la un 6,2% pentru mare parte dintre pensionari. Ce facem cu 100 de lei în România? Aproape nimic, în condițiile în care prețurile cresc de la o zi la alta, iar statul nu ia niciun fel de măsură pentru a tempera aceste scumpiri în cascadă.

Creșterea pensiilor era de așteptat să se încadreze în acest procent, pentru că procentul de 6,2% este cel prevăzut de lege. Acele ajutoare cu care autoritățile îi ademenesc pe pensionari nu există în momentul de față. Banii respectivi ar trebui să vină de la Uniunea Europeană în baza unui program de finanțare pentru ajutorarea celor săraci, dar noi trebuie să facem o cerere de finanțare pentru aceștia bani, cerere care nu a fost încă făcută. Și e vorba de circa două miliarde de euro. Practic se promit niște ajutoare care nu există și care oricum nu vor acoperi necesarul oamenilor. Nu le vor repara problemele generate de inflație. Pensionarii vor continua să-și vădă pensiile erodate de inflație iar acel ajutor va veni doar o singură dată. Ce se vor face în restul anului? Se vor adânci în sărăcie”, a declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu.

Acesta subliniază faptul că autoritățile nu au avut probleme în a majora salariile primarilor sau pe cele ale angajaților din cadrul Secretariatului General al Guvernului, însă pensionarii par să fie folosiți în ceea ce seamănă a fi un joc pur electoral.

Digisport.ro

Fără dubii! Presa britanică a spus cu ce scor se va termina România - Lituania

„Frustrant este că statul a găsit foarte repede bani pentru majorarea salariilor primarilor, a celor din SGG, a celor care lucrează cu fondurile din PNRR, dar când vine vorba de pensionari, cei care nu-și pot găsi un alt loc de muncă, sunt dependenți din păcate de statul român, nu există nicio soluție. Asta dovedește procentele aruncate în spațiul public, 10-12%, s-au dovedit a fi simple gogoși, fără niciun studiu de impact, fără niciun fel de calcul cu privire la efectele acestor creșteri doar pe hârtie. A fost doar o ceartă electorală, un fel de concurs care dă mai mult, dar care nu a făcut altceva decât să arunce și mai mult în derizoriu ideea de protecție socială”, a mai declarat Adrian Negrescu pentru FANATIK.

Reforma pensiilor, uitată de Guvern

Vineri, liderii PSD și PNL au reacționat dur la mesajul venit, pe surse, de la Comisia Europeană unde este specificat că revizuirea pensiilor speciale, jalonul din PNRR ce trebuie îndeplinit până la finalul acestui an, include și pensiile militarilor și că plafonul de 9,4% din PIB implică adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii. Atât Marcel Ciolacu cât și Nicolae Ciucă au reacționat subliniind că pensiile militarilor nu sunt sunt „pensii speciale”.

Ambii au atacat și pragul de 9,4% din PIB, premierul precizând că din discuțiile purtate la Bruxelles i s-a spus că acest procent poate fi înlocuit cu un „indicator de disciplină financiară”, iar liderul PSD a acuzat fostul Guvern care a întocmit PNRR-ul. „Nu PSD a trecut în PNRR un procent de 9,4%, când media UE este de 12%. Gândiţi-vă că dacă nu scoatem acel 9,4%, această mărire pe care o să o avem la pensii din 1 ianuarie ar fi ultima mărire”, a declarat vineri Marcel Ciolacu.

Altfel spus, ambele partide aflate acum la guvernare și care, alături de UDMR, au o majoritate de 65% în Parlament nu mai aduc în discuție subiectul eliminării pensiilor speciale. De altfel, doar informațiile apărute în presă cu privire la recomandările Băncii Mondiale privind reforma pensiilor magistraților au dus deja la un val de pensionări în rândul judecătorilor și procurorilor – iar autoritățile s-au grăbit să nege orice intenție de acest gen.

În lipsa unei voințe de a reforma sistemul pensiilor speciale, autoritățile par a sacrifica restul pensionarilor, cărora li se pregătește o majorare de doar 6%, susțin analiștii economici care critică ideea unui ajutor temporar pentru cei cu venituri mici.

„Pentru pensionari în mod evident este o pierdere, pentru că refuzul de a indexa pensiile cu rata inflației înseamnă că pensia va rămâne permanent mai mică decât nivelul prețurilor, deci puterea de cumpărare a pensiilor va fi permanent redusă de acum înainte, iar compensarea care se acordă în ajutor social este o compensare temporară, deci la un moment dat va dispărea.

Guvernul încearcă să găsească o soluție creativă la problema cheltuielilor cu pensiile. În mod evident nu vrea să taie din pensiile speciale, care ar trebui reformate potrivit PNRR, deci acolo nu vrea să umble și a și făcut demersuri în acest sens, și atunci trebuie să găsească o soluție pentru a tăia pensiile celelalte, adică cele pentru 90% din cetățeni. Tactica asta este, pentru a salva pensiile speciale ei sacrifică pensionarii obișnuiți”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

În schimb, președintele PSD folosește idee pensiilor speciale pentru a justifica tocmai majorarea cu 6,2% a pensiilor, plus ajutoarele sociale pentru cei defavorizați, susținând că nu este just ca cei cu pensii de mii de euro să beneficieze de o majorare considerabilă.

„PSD nu poate fi de acord ca la o pensie specială de 18.000 de lei să se acorde o sumă suplimentară de 2.700 de lei, adică de 10 ori mai mare decât la o pensie medie de 1.800 de lei, unde creșterea ar fi de doar 270 de lei”, a mai spus Marcel Ciolacu.

De ce nu are bani Guvernul

Situația economică dificilă cu care se confruntă Guvernul reiese și din raportul Ministerului Finanțelor privind execuția bugetară pe semestrul al III-lea. În ciuda faptului că inflația a fost de peste 15%, veniturile bugetului consolidat au fost cu 3,45 miliarde de lei (2,9% din PIB) sub nivelul prognozat. Veniturile din TVA, taxe și impozite, accize și fondurile europene, inclusiv PNRR, au fost toate sub nivelul prognozat – singurele domenii de unde sumele venite la bugetul de stat au fost peste așteptări fiind producția de energie (dividende, supra-impozitare și redevențe).

„Evoluția încasărilor atât față de programul trimestrial cât și față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat care au avut o creștere semnificativă de 2,7 miliarde lei față de anul precedent, pe seama impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+1,6 miliarde lei) și a impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,1 miliarde lei)”, se arată în raportul Ministerului Finanțelor.

De altfel, marile companii de energie din România, acolo unde statul român este acționar majoritar au raportat profituri uriașe: Hidroelectrica, profit de 3,5 miliarde de lei, cu 37,4% mai mult decât anul trecut deși producția a scăzut cu 25%, Romgaz și-a dublat profitul în primele nouă luni ajungând la peste 2,2 miliarde de lei, Transelectrica și-a majorat profitul de aproape cinci ori iar Transgaz a înregistrat un profit cu aproape 150% mai mare.

Economiștii subliniază că sectorul energetic a fost principalul generator de inflație în această perioadă iar statul român a avut cel mai mult de câștigat de pe urma acestor scumpiri. Altfel spus, statul este cel care a profitat de pe urma acestui val inflaționist ce a redus veniturile oamenilor cu procente de până la 30% – în cazul pensionarilor cu venituri mici.

„Asta a fost toată politica Guvernului. Orice impozit are o față și un verso, nu e doar prelevarea în sine, acești bani se și duc undeva. La fel, esența inflației este că ia de la unii ca să dea la alții. Guvernul în mod evident nu putea, ar fi fost irațional din propriul lui punct de vedere, ca după ce a scumpit energia și a păstorit o inflație de 15% să-i dea înapoi. Nu ar fi avut sens. Deci e „firesc” ca Guvernul să indexeze pensiile cu un procent mai mic decât inflația”, a declarat economistul Bogdan Glăvan pentru FANATIK.

Potrivit acestuia, motivul pentru care Guvernul vine cu procente sub rata inflației pentru pensionarii cu venituri mici, dar nu se poate atinge de sistemul pensiilor speciale este un caz clasic, de manual, explicat de logica acțiunii colective. Cei din urmă sunt un grup de interese restrâns ce urmărește beneficii importante ceea ce înseamnă că membrii acestuia au interesul să acționeze pentru acestea. În schimb, marea masă a pensionarilor nu au aceeași putere de lobby și de presiune la adresa autorităților.

„Literatura de specialitate explică de ce în democrații grupurile de interese obțin mereu beneficii. Grupurile mici de oameni, ceea ce aduce coeziune, au câștig de cauză, reușesc să-și impună punctele de vedere și să obțină ceea ce doresc de la stat pe spinarea celorlalți pentru că, în ceea ce-i privește beneficiile sunt substanțiale, fiind un grup mic de oameni, a căror povară, răspândită asupra întregii societăți este mică.

În vreme ce grupurile foarte mari sunt foarte vagi în exprimare, de exemplu sindicatul profesorilor – cât de rare au fost protestele acestora care să ducă cu adevărat la un câștig. În schimb am avut de nenumărate ori proteste ale sindicatului Metrorex care întotdeauna a dus câștiguri pentru acest grup ce numără doar câteva mii de oameni”, a mai declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Cine decontează costurile politice

Analiștii politici sunt de părere că atât PNL, cât și PSD vor ajunge să fie blamate public dacă vin cu o majorare de 6,2% a pensiilor în contextul în care s-au luptat și au licitat majorări de 10 sau 15%. De altfel, Antena3 a publicat, joi, o serie de stenograme pe surse din discuțiile purtate de liberali care au criticat decizia președintelui partidului, Nicolae Ciucă, de a se înțelege cu PSD privind acest procent de 6,2%.

„Nu suntem de acord cu așa ceva! Să fie 15% pentru toată lumea! De două luni mă duc la TV și spun 15%. Ce sunt? Papagal?”, ar fi spus Adrian Cozma, sau „Păi cum vine asta? Până acum PSD a ieșit cu 10%, acum vorbim de 6,2%? Noi am spus că susținem 15%! Nu e treaba noastră, e treaba ministrului de Finanțe să găsească bani”, ar fi spus și Rareș Bogdan după ce Nicolae Ciucă le-a spus că a convenit cu PSD ca pensiile să crească cu 6,2 %, plus ajutoare acordate progresiv.

Analiștii politici sunt de părere că PNL este partidul care iese cel mai prost la nivelul imaginii publice.

„Ce a ieșit de la PNL din punctul meu de vedere comunicațional e foarte prost. Atâta timp cât nu se înțelege ce vrei înseamnă că tu ai o problemă de comunicare. Ar fi ironic ca după această bătălie a procentelor, unde PNL și PSD au încercat să arate care dă mai mult, să avem în final un procent mai mic chiar și de cât primele cifre vehiculate. Nu știu cât vor pierde cele două partide, dar ar fi de blamat public pentru că atunci când ridici așteptările și pe urmă nu le urmezi e evident că trebuie să răspunzi. E un joc pe care până la urmă tu l-ai făcut.

Însă, suntem încă în perioada speculațiilor și am văzut că în PNL aceasta a fost primită cu critici dure. După mult timp am auzit niște critici interne la PNL. Deci e posibil ca nu aceasta să fie varianta finală”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

Potrivit acestuia, cele două partide au avut strategii de comunicare total diferite, social-democrații venind cu un mesaj clar și constat privind necesitatea majorării pensiilor, pe când liberalii au fost percepuți ca opunându-se acestui lucru.

„Interesul PSD pentru creșterea pensiilor a fost clar de la bun început. De cealaltă parte, nu mi-a fost deloc clar ce a vrut să joace PNL. În politică și comunicare pentru a putea să-ți câștigi credibilitatea ai nevoie de consecvență. Iar PNL în speța asta nu a arătat consecvență. Atunci când PSD a vorbit de creșterea pensiilor prima dată prin ministrul muncii, reacția PNL a fost să ceară demisia acestuia pentru că vorbește fără să discute în coaliție, ceea ce a fost foarte ușor de interpretat că PNL se opune creșterea pensiilor. Apoi, după săptămâni întregi în care social-democrații au comunicat constant că vor creșterea pensiilor, PNL deodată a venit cu 15% – acel scenariu în care și președintele Iohannis a intrat în joc.

De aceea zic că PNL nu a fost consecvent, și au părut că reacționează doar când și-au dat seama că PSD își va asuma în totalitate creșterea pensiilor. Deci PSD pare mult mai milităros, deși ironic PNL e cel condus de un general”, a mai declarat consultantul politic Adrian Zăbavă pentru FANATIK.