Mihai Iosif poartă în continuare Rapid în suflet. Tehnicianul care i-a readus pe giuleșteni în Superliga nu poate trece cu vederea unele din regretele pe care le are din acea perioadă.
Deși au trecut mai bine de doi ani de când s-a despărțit de Rapid, Mihai Iosif simte și acum emoții puternice față de perioada petrecută ca antrenor al giuleștenilor.
În direct la „Suflet de Rapidist”, „Miță” nu s-a ferit de cuvinte și a enumerat lucrurile care l-au deranjat sau pe care și le-a dorit cel puțin să se fi întâmplat cu totul altfel.
„Sunt și regrete. În primul rând că nu m-am gândit și la mine, eram foarte fericit că eram colo și nu mai conta nimic. Sunt și regrete de echipă…
Am avut foarte, foarte mult ghinion în ultimele etape… jucători accidentați, cartonașe roșii, eu suspendat… Nu am câștigat niciun meci cât am fost suspendat, chiar și la Liga 2”, și-a început Mihai Iosif discursul la „Suflet de Rapidist”.
Mihai Iosif nu a uitat nici de cei care îl contestau public pentru faptul că era tehnicianul Rapidului, dar fără licență. Antrenorul a mărturisit că simțea cu adevărat răutate din partea celor care îl criticau.
„Îmi pare rău că nu am apucat să antrenez pe noul Giulești. Mi-aș fi dorit să termin acel campionat. Eu credeam mai mult decât play-off. În mintea mea credeam că putem locurile 1-3.
Au fost mulți care ieșeau să critice… m-au deranjat, dar nu le-am răspuns, eram foarte concentrat pe echipă. Vedeam o răutate. Când ești sus, aerul este rarefiat.
Singura mea forță au fost suporterii, cărora le mulțumesc și acum. Mi-aș fi dorit și eu mai mult. Se întâmplă… stai cu oamenii la masă și apoi te vând!
Am avut obiectiv salvarea de la retrogradare, al clubului. Al meu și al jucătorilor voiam mult mai sus, visam la locurile 1-3 în acea perioadă!”, a mai spus „Miță” Iosif la „Suflet de Rapidist”.