Frauda bancomatelor cu bani falși, opera unor infractori din sistemul bancar? Criminologul Dan Antonescu, pe urmele „hârtiilor” de 500 de euro

Bancomatele unei bănci din București au fost încărcate cu bani falși, iar DIICOT face percheziții, după ce nu mai puțin de 486 de hârtii de acest tip au fost introduse în aparate. Dintre acestea, doar șase bancnote contrafăcute în valoare de 500 de euro au fost respinse, iar cazul stârnește rumoare, mai ales din pricina fragilității sistemelor de securitate. Criminologul Dan Antonescu a analizat situația pentru FANATIK și a scos în evidență ipoteza potrivit căreia este foarte posibil ca infractorii care au alimentat bancomatele să lucreze chiar în sistemul bancar.

Criminologul Dan Antonescu: „Probabil că infractorii lucrează în sistemul bancar. Altfel, nu ar fi avut acces la zona de alimentare a bancomatelor cu bani falși!”

Potrivit FANATIK, care citează autoritățile statului, încă de miercuri dimineață au avut loc patru percheziții, în urma fraudei de la bancomate. Tot publicația noastră a anunțat că, în luna noiembrie a anului trecut, unitatea în cauză a fost prejudiciată de suma de 240.000 de euro, prin încărcarea în bancomate, pe parcursul a trei zile, a 486 de bancnote falsificate, în valoare de 500 de euro.

Expertul criminolog Dan Antonescu, cunoscut drept „Comisarul”, în mass-media, grație emisiunilor TV realizate, dar mai ales analizelor asupra unor cazuri celebre, sau „Colonelul”, cum îi spun apropiații, are o teorie plauzibilă în acest caz care, la prima vedere, ne face să credem că România a devenit un fel de… El Dorado al infracțiunilor bancare. Potrivit interlocutorului nostru, „a fost vorba despre o încercare a cuiva, care a dorit să afle dacă este capabil să plaseze bani falși”.

„După părerea mea, respectiva persoană sau respectivii lucrează în domeniul bancar, pentru că altfel nu ar fi avut acces la zona de alimentare a bancomatelor. Dacă eu m-aș fi dus să depun bani sau să-mi plătesc ratele, în orice monedă, și aș fi introdus o bancnotă falsă, aceasta ar fi fost respinsă instantaneu”, a continuat, în exclusivitate pentru FANATIK, Dan Antonescu.

Digi24.ro

Încă o țară i-a oferit lui Trump acces la mineralele sale rare, în schimbul ajutorului militar împotriva unei grupări rebele

Dispozitivele de securitate omniprezente au fost “omniabsente”

Specialistul criminolog consideră că problema importantă nu este contrafacerea de monedă, ci plasarea ei. Dar, în primul rând, „se pare că dispozitivele de siguranță omniprezente au fost omniabsente. Un bancomat nu poate fi alimentat decât cu casete sigilate. În respectivele casete se află bancnote care au trecut printr-un dispozitiv de verificare. În momentul în care un cetățean merge cu un număr de bancnote pe care dorește să le depună, acestea trec printr-un dispozitiv care nu doar le numără, ci mai ales le verifică”.

„Degeaba pare foarte bine făcută, din punct de vedere ochiometric, o hârtie de 500 de euro. Aparatul de verificare funcționează după parametri care îi permit să scaneze bancnota în toate punctele de siguranță. Absolut toate bancnotele sunt scanate, e drept la viteză mare, până să ajungă în sertarele bancomatelor”, a continuat partenerul nostru de dialog.

Digisport.ro

Putin nu a stat pe gânduri și a reacționat imediat după ce a aflat rezultatul alegerilor! Relații tensionate

Cu toate că episodul a făcut valuri în mass-media, „Comisarul” nu consideră că acest tip de furt a devenit o modă. „În primul rând, speța la care ne referim durează de la finalul anului trecut. Există sisteme de securitate care resping unele bancnote, chiar dacă acestea sunt viabile. Ceva nu-i „place” sistemului… Așa se putea întâmpla și în situația despre care discutăm. Așadar, după părerea mea, sistemul de securitate fie a fost ocolit, fie a fost anihilat și a funcționat doar pentru a număra banii, nu și pentru a-i scana”, este de părere Dan Antonescu.

Se pare însă că, din păcate, „avem puțini specialiști în poliție care se pricep să rezolve aceste situații. Totuși, până la urmă, nu este problema poliției, ci a băncilor, care sunt păgubite. Din acest motiv, asemenea sume sunt asigurate. Dacă discutăm despre un prejudiciu, în acel moment, din punct de vedere procedural, se merge înapoi, pe urmele banilor respectivi, până la sursă, și astfel se descoperă de unde au apărut”.

Cum funcționează caseta buclucașă

Așa cum spuneam, conform IGPR, polițiștii din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și procurorii DIICOT au făcut patru percheziții domiciliare, în București, într-un dosar care are ca obiect săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, de punere în circulație de valori falsificate și de înșelăciune.

Dincolo de cercetările respective, Dan Antonescu a explicat modul în care decurg anchetele în asemenea situații: „Este foarte clar că persoanele care au alimentat acele bancomate au fost „punctate”. Pe fiecare casetă există un sigiliu. Curierii care se ocupă cu amplasarea și cu înlocuirea acestor casete nu au acces la interiorul lor. Acești oameni scot casetele din care banii au fost retrași și au obligația să verifice dacă sigiliile sunt intacte. Ulterior, curierii duc casetele noi, sub pază, și alimentează bancomatele. Pentru a afla cine a introdus bancnote false se verifică imediat cui îi aparține sigiliul”.

De asemenea, este foarte interesant și faptul că infracțiunea s-a derulat pe parcursul a trei zile. „Pentru a putea eluda sistemul de securitate al aparatului de numărat și ulterior pentru a introduce banii în casetă, iar cutia să fie dusă la bancomat, aceasta este perioada normală. Nu cred, însă, că vom asista la apariția unei mode. Cea mai grea parte a infracțiunii de falsificare a banilor ține de plasarea acestora”, a precizat specialistul criminolog, care a exemplificat:

„Să ne gândim că sunt persoane care merg să cumpere un pachet de țigări cu o hârtie de 100 de euro, falsă. Individul obține un rest de 90 de euro și un pachet de țigări. Așadar, de regulă asistăm la o plasare en détail, dar în cazul la care facem referire s-a dorit o plasare en gros”.

Dan Antonescu a menționat faptul că, de regulă, atunci când vorbim despre falsificatorii de bani, este urmărit cercul acestora. „Doar că infractorii plasează puține bancnote, pentru că nu poți să plătești la infinit, cumpărând lucruri minore cu bancnote de valoare mare. În acest caz, s-a încercat o plasare en gros, nu en détail”, a adăugat intervievatul nostru.

Slalom printre sistemele de securitate bancare

Evident că și în străinătate există asemenea situații. Apărarea împotriva acestui flagel are hibe, peste tot în lume. Dan Antonescu a explicat: „La noi au venit bănci cu „firmă”, dar, pe lângă aceasta, au adus și sistemele de securitate. Uneori ne trezim că aceste sisteme pot fi ușor slalomate. Dacă au răbdare să le urmărească și să le analizeze profund, infractorii le depășesc fără probleme. Sistemele de securitate par precum un zid, dar, de fapt, se poate trece ușor printre cărămizi. Din acest motiv, numărul celor care reușesc să păcălească bănci și sisteme de securitate sofisticate este foarte mare”.

Într-adevăr, chiar și după precizările emise de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată, aceste bancnote sunt rezultatul unui tip de fals  evoluat și extrem de periculos. Ele beneficiază de o calitate superioară a contrafacerii și pentru multe persoane sunt aproape imposibil de detectat cu ochiul liber. Acesta este și unul dintre motivele pentru care majoritatea specialiștilor nu recomandă, în mod normal, achiziționarea valutei cu valoare foarte ridicată, așa cum este cazul biletelor de 500 de euro.

Însă, dincolo de pedeapsa de care sunt pasibili acești hoți, problema este una amplă și poate afecta cetățenii de bună credință. „Dacă au pus în bancomat bancnote false, fără ca sistemul de securitate să le depisteze, acești oameni sunt pasibili de cercetare penală, pentru punerea în circulație a unei bancnote false. Cetățeanul de bună credință vine la bancă și scoate, iar ulterior poate fi acuzat el, deși este pur și simplu nevinovat”, a încheiat Dan Antonescu.