Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidențiale din 2025, a făcut o serie de declarații neașteptate în cadrul emisiunii „Testul Puterii cu Denise Rifai”, difuzată pe FANATIK. Politicianul nu crede în încălzirea globală și nu s-a ferit să o spună public.
În același timp, fostul lider PNL a afirmat că inițiativa europeană Green Deal, deși pornea de la o intenție bună, a fost dusă la extrem, devenind în final o povară economică și nu o soluție reală pentru România. În cadrul rubricii „Da sau Nu”, Crin Antonescu a fost întrebat dacă există încălzirea globală cauzată de activitatea umană. Candidatul nu a stat mult pe gânduri și a răspuns simplu: „Nu”.
În același timp, fostul lider PNL a fost întrebat dacă consideră că Green Deal-ul (Pactul Verde European) este o idee bună pentru România. Politicianul a spus că inițial, această inițiativă a fost o idee bună, însă exagerată până a devenit rea.
„Nu e o problemă pentru România. Problema României este cum să fie mai competitivă, economic, industrial, nu cum să fie mai Green Deal”.
În faza actuală a acestui proiect european, Crin Antonescu consideră că România ar trebui să se concentreze mai degrabă pe creșterea competitivității decât pe îndeplinirea unor obiective ecologice impuse de la Bruxelles.
Crin Antonescu a vorbit și despre resursele energetice. În privința gazelor de șist, a declarat că, în principiu, ele ar trebui exploatate, cu condiția să fie îndeplinite criteriile tehnice și economice necesare.
„Orice resursă folosibilă trebuie exploatată, dar la momentul potrivit, cu mijloacele și cu costurile potrivite”, a spus el.
Crin Antonescu a vorbit, la emisiunea „Testul Puterii cu Denise Rifai”, noul format live pe FANATIK în fiecare marți, miercuri și joi, de la ora 18:00, și despre proiectul minier de la Roșia Montană. Întrebat dacă România ar trebui să înceapă exploatarea zăcămintelor din zonă, acesta a răspuns: „Nu, deocamdată nu”.
Potrivit studiilor recente, efectele încălzirii globale asupra planetei devin din ce în ce mai grave. În 2024, temperatura medie globală a atins 1,55 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, marcând cel mai cald an înregistrat și depășind pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.
Această încălzire fără precedent a condus la consecințe semnificative asupra mediului. De exemplu, suprafața ghețarilor din China s-a redus cu 26% din 1960, aproximativ 7.000 de ghețari mici dispărând complet.
Această retragere rapidă a ghețarilor amenință aprovizionarea cu apă dulce și crește riscurile de dezastre naturale. În mod similar, Marea Gheață Aletsch din Alpi se confruntă cu o pierdere accelerată de gheață, oamenii de știință elvețieni încercând să atenueze declinul, conform APNews.ro.
De asemenea, regiunea arctică a înregistrat extinderi minime record ale gheții marine, contribuind la creșterea nivelului mării și perturbând tiparele climatice globale. În plus, valurile de căldură extremă din 2024 au crescut semnificativ cererea globală de energie, în special din cauza necesităților sporite de răcire, ceea ce a dus la o dependență mai mare de surse de energie poluante.
Mai mult, schimbările climatice intensifică ciclul apei, rezultând în secete și inundații mai severe. Temperaturile mai ridicate determină atmosfera să rețină mai multă umiditate, ducând la perioade de secetă prelungite și precipitații abundente.