Cristi Coste, martor la titlul lui Inter după 2-0 cu Parma: Cristi Chivu, a doua minune pe Meazza!

Cristi Chivu a reușit o performanță greu de anticipat când și-a pus semnătura, vara trecută, pe contractul cu Inter Milano. La primul an pe banca „nerazzurrilor”, românul nostru a cucerit titlul și e în cursă pentru a face eventul, având la orizont finala cu Lazio, de pe Olimpico. „Lo scudetto” cu Inter e vârful de până acum al antrenorului de 45 de ani. Și cariera abia a început!

Martor la botezul din „Valea Domanului” acum 45 de ani, martor acum la Milano la titlul antrenorului Chivu cu Inter

Pentru mulți va fi tare surprinzător, dar îl știu pe Cristi Chivu de când el încă nu… vorbea. Suntem bănățeni amândoi, am plecat împreună din Reșița, în vara lui 1998, el la Universitatea Craiova, eu la București, unde am devenit redactor pe fotbal internațional la Gazeta sporturilor. Cum adică îl știu de când nu învățase să spună nici „mama sau tata” vă întrebați cu siguranță? Pentru că, fiind prieteni de familie, am fost la botezul lui Cristi organizat chiar la stadionul din Valea Domanului!

Căutam zilele trecute, într-o trecere scurtă prin Banat, poza în care l-am ținut în brațe la propriul botez pe Cristi! Mi-am făcut nervi că nu am găsit-o, dar nu e timpul pierdut. Am multe amintiri cu Chivu, am fost aproape de el, în primul rând afectiv, în multe momente importante din cariera lui. Asta în ciuda faptului că ne scriem rar și de obicei la aniversările lui sau la câte un meci reușit!

Discuția de la vestiare și plecarea la Universitatea Craiova

Îmi amintesc mereu o discuție cu el din primăvara lui 1998. La câteva ore după ce-și pierduse tatăl, a jucat și a dat două goluri în CSM – Ceahlăul 5-1! „Nea Mircea”, cum îi spuneam eu, îl lăsase să aibă grijă singur, la doar 17 ani și cinci luni, de familie. De mama sa, de sora sa, de carieră. Spuneam că am vorbit cu el atunci, după un amical al CSM-ului pe stadionul „Gloria” din cartierul nostru, Govândari, și-mi spunea că va pleca. Că va semna cu Universitatea Craiova. S-a întâmplat la câteva săptămâni după discuția aceea a noastră de la vestiare.

Digi24.ro

De ce nu poate elita de la Kremlin să-l înlăture de la putere pe Putin și ce poate face Occidentul ca să grăbească prăbușirea regimului

Nu a stat mult în Bănie, pentru că pasărea rară avea nevoie de spațiu. Craiova a acceptat 2,5 milioane de euro și în iulie 1999 semna cu Ajax. A jucat 4 ani la Amsterdam, a fost campion, a purtat banderola „lăncierilor”, a devenit legendă a clubului. Vine pasul următor. Transferul la Roma pentru 18 milioane de euro și încă 4 ani de grație pentru Cristi.

Digisport.ro

FOTO Venezuela, fiica unui uriaș campion, s-a căsătorit la 16 ani. Ce vârstă are mirele + Reacția părinților: ”E evident”

Interviu de 4 ore pe marginea bazinului de la Trigoria, în cantonamentul Romei

La puțin timp după transferul în Capitală, am mers la el pentru un interviu. Ne-am văzut la Trigoria, în cantonamentul Romei. Cred că am stat aproape 4 ore. Pe marginea bazinului, aruncând în jur stropi de apă, mi-a povestit multe. Majoritatea le știam. Dar oamenii care au citit interviul atunci îl descopereau pe adevăratul Cristi Chivu.

„Dumnezeu mi-a dat mult, dar mi-a luat la fel de mult”, spunea Cristi. Se referea în primul rând la tatăl său. Cel care, după antrenamente, când plecam spre casă, mergea cu mașina lui, iar Cristi cu colegii, cu autobuzul… Chivu e un tip deosebit. Unii îl consideră prea retras sau chiar ușor arogant. Poate fi o problemă de percepție.

În 2007 a urmat pentru el perla Coroanei, perioada Inter. S-au întâmplat multe în cei 7 ani jucați de Chivu pentru nerazzurri. Lângă trofeele cucerite trebuie pus neapărat și „Trofeul”. Cel primit de Chivu la începutul lui 2010, când a învins accidentarea care-i putea fi fatală. 6 ianuarie 2010, ciocnirea cu Pellissier în Chievo – Inter, fractura craniană, apoi minunea! A fost prima lui „minune” pe Meazza, pentru că vorbim despre viață.

Sper că „nea Mircea” zâmbește! Nea Mircea Chivu! Măcar acum!

Am fost lângă el, la Madrid, la finala Champions din 2010, când Interul lui Mourinho a făcut tripla. Am suferit alături de el la raidurile lui Robben din Inter – Bayern, dar „Robocup”-ul nostru, recunoscut după cască, a ieșit învingător. Discutam și când a început cariera de antrenor la Primavera. Ne-am auzit și în pandemie când s-au schimbat lumea și regulile.

M-am bucurat când a semnat cu Parma, l-am felicitat când a salvat echipa, la prima lui experiență în Serie A. Mereu au fost gânduri care circulau, parcă, între reșițeni. Nu am crezut niciodată când l-a adus Marotta că, din primul an, va lua titlul cu Inter. Am fost la Milano, la Inter – Parma, în zona stampa, și am văzut cu ochii mei, la câțiva metri de el, că minunea e pură realitate. E a doua minune a lui Cristi pe Meazza!

Cred că Mircea Chivu zâmbește mulțumit acolo, Sus. Cred că zâmbește, îmi doresc să fie așa, pentru că eu rar l-am văzut să o facă. Îl certa și pe Cristi, mă certa și pe mine aproape de fiecare dată, chiar dacă nu avea motiv întotdeauna. Era perfecționist. Așa cum a devenit și fiul său!