România a mers la Reykjavik pentru a duce la capăt ce nu a putut în preliminariile pentru turneul final european. Cu șansa oferită de locul din ediția trecută a Ligii Națiunilor, naționala lui Rădoi a avut în față Islanda pentru prima fază a barajului.
Naționala tricoloră a pierdut însă acest meci, fiind depășită aproape la toate capitolele de o echipă mult mai legată, mult mai concentrată pe obiectiv. Am fost prea mici pentru o țară de 50 de ori mai mică decât România. Am început meciul terminați și l-am încheiat sfârșiți.
Islanda-România, semifinala de baraj care ducea la ultimul meci pentru biletul de Euro, a început fără nicio introducere, La scurt timp după terminarea celor două imnuri, gazdele s-au aruncat direct spre terenul nostru.
Impulsionați și de cei 60 de fani răsfirați la tribuna a doua a stadionului, băieții lui Hamrin vor să aibă butoanele. Îi ajută și Cristi Manea, titularizat surprinzător și care greșește din secunda 20. Trei minute trăim periculos. Trăim în propria jumătate de teren, de zici că nu avem voie să ieșim până nu vine rezultatul testului Covid.
Ne dăm cu apă pe față după începutul timid și ne apropiem de careul lor. E gălăgie pe stadion, pentru că se aud și cei aflați la gardul din spatele peluzei de la poarta lui Tătărușanu. Covrigul lui Deac din minutul 6 nu ajunge la Mitriță, apoi șutul lui Stanciu de peste 8 minute e deviat în corner.
Ne-am revenit? Era doar o falsă impresie. Gylfi Sigurdsson, vedeta din Premier League, dansează în fața careului nostru și plasează mingea în stânga lui Tătărușanu pentru 1-0 Islanda!
Deși Rădoi a gândit o apărare cu trei jucători de la campioana CFR Cluj, faptul că aproape toți erau (cvasi)debutanți la națională pare să-și fi spus cuvântul. Emoțiile unui Camora, nesincronizările lui Burcă, Bălașa și Crețu, plus superficialitatea lui Manea ne-au dus la două goluri dezavantaj după ceva mai mult de 30 de minute.
Pentru că după ce VAR-ul a validat ofsaidul de la golul lui Finbogasson din minutul 27, peste 7 minute nu am mai avut nicio șansă. Tot Gylfi Sigurdsson inventează o acoladă din marginea careului mare și muntele devine aproape imposibil de urcat. 2-0 Islanda!
Ce e de făcut? Nu ne iese nimic, Stanciu e nervos, Mitriță își pierde puțin cumpătul, Alibec e ascuns după fundașii lor centrali. Unde e Maxim? Mirel Rădoi pare neputincios. Nu arată vreo iritare, dar se simte. E jos, la 30 de metri de noi. Bine că vine pauza. Acum vedem ce mai putem scoate din acest baraj la care am venit cu speranțe și ne-am tăiat repede.
Dar mai e o șansă. Mică, mică, dar mai e… Încercăm să tragem de ea… Încercăm, băieți? Hai să vedem partea a doua. Mai ales că la pauză Mirel Rădoi a făcut „măcel” în echipă. I-a înlocuit pe toți cei trei jucători din ofensivă, intrând Pușcaș, Gabi Iancu și Ianis Hagi. Trec cinci minute și parcă nu se schimbă nimic. Tot ei ratează „una mare” în minutul 49.
Iar șansa noastră vine de nicăieri. Dintr-o lovitură liberă bătută lung de Ianis Hagi și un cot în față pe care-l primește Andrei Burcă, urcat în careul advers. A fost însă drum lung până la decizia finală a lui Skomina, pentru că islandezii plecaseră pe contraatac și Traustason a fost blocat in extremis de Tătărușanu în minutul 57.
Spaniolul din camera VAR i-a transmis slovenului Skomina că e potențial penalty la faza cu Burcă, centralul a fost și s-a uitat timp de peste 3 minute, apoi DECIZIA: penalty pentru România transformat de Maxim în minutul 62! Sperăăăămmmm!
Îi busculăm puțin pe islandezi în propria jumătate, după adrenalina dată de reintrarea în partidă, dar gazdele se țin bine. Nu se sfiesc să bubuie mingea când nu au soluții și așteaptă multe de la Gylfi al lor.
Mai sunt ceva mai mult de 10 minute când Gabi Iancu intră în careu și fundașul islandez își face mingea cu mâna. Nici Munuera „de sus”, nici Skomina de jos nu văd nimic neregulamentar la un 11 metri care se vede și fără VAR. Sau a fost altceva acolo?
Rădoi apelează la ultimul atacant convocat: intră și Claudiu Keșeru în locul lui Maxim. Avem o tresărire la faza din minutul 84, când Manea lovește mingea prost din 10 metri lateral dreapta. Minutele trec prea repede, islandezii fac schimbări, noi suntem pe vârfuri. Haideți, măăăăă, băieți!
Cicâldău la Stanciu! E ultima, a cincea. În minutul 86. Mai e puțin. Cinci minute de prelungiri. Totul e la bătaie. Se pune osul, se trage de timp, nu mai e niciun creier lucid. Mai cerem un penalty în minutul 94, dar Skomina dă galben la Iancu. Apoi pune punct.