Cum a obținut Cristian Bușoi peste 12 milioane de lei dintr-un drept litigios cumpărat cu 80.000 de euro. DNA a clasat ancheta de corupție

Cristian Bușoi, actualul secretar de stat la Ministerul Energiei, a obținut peste 12 milioane de lei dintr-o despăgubire care a fost anchetată de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Daunele financiare au fost acordate de stat prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) pentru un teren de 2,5 hectare.

Drepturile de 77 de milioane de lei au fost cumpărate cu 80.000 de euro

Drepturile litigioase au fost cumpărate cu câteva 80.000 de euro/290.000 de lei de apropiații lui Bușoi de la o femeie din Timișoara care nu primea autorizații pentru a încasa despăgubirile, așa cum a descoperit FANATIK.

În câteva luni, apropiații lui Bușoi (Daniel Groza și Marius Militaru) primeau drepturi de 77 de milioane de lei, constând în mare parte în acțiuni la Fondul Proprietatea. Secretarul de stat de la Energie trecea aceste acțiuni pentru terenul din Timișoara chiar în declarațiile de avere. Cu toate acestea, DNA a decis să claseze cauza. Cristian Bușoi a refuzat constant să ne răspundă la întrebările pe acest subiect.

Dosarul penal deschis de DNA în 2015

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un dosar penal în 2015, așa cum reiese din informațiile obținute de FANATIK de la procurori. Procurorul șef de secție Gheorghe Popovici a cerut, în cadrul anchetei mari de la ANRP (în care sunt vizați mai mulți oficiali și oameni de afaceri), o serie de alte dosare de retrocedare suspecte că ar fi fost supraevaluate.

Digi24.ro

Fractură în baza de susținători MAGA. Figuri cheie din ambele tabere ale mișcării îl critică pe Donald Trump

Dosarul a fost închis în 2019, așa cum reiese dintr-un răspuns obținut de FANATIK. Cristian Bușoi, un politician care iubește aparițiile media, a evitat timp de mai multe săptămâni să ne răspundă la întrebările legate de acest dosar. L-am întrebat, printre altele, și dacă a fost audiat sau dacă a depus o mărturie scrisă la dosar prin care să explice sursa acțiunilor la Fondul Proprietatea care se aflau în proprietatea sa, așa cum reiese din declarațiile sale de avere.

Digisport.ro

Cum l-au numit grecii pe Gigi Becali, după ce au văzut cum a apărut la înmormântarea lui Mircea Lucescu

Acesta nu ne-a răspuns la niciuna dintre întrebările trimise în mai multe mesaje în ultimele zile. Nici procurorii DNA nu au dorit să ne precizeze dacă l-au audiat pe Cristian Bușoi în acest dosar penal, motivând că dosarul a fost deja clasat.

Clasarea dosarului

„În dosarul la care faceți referire, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus, la data de 12 noiembrie 2019, clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) și f) din Codul de procedură penală”, așa cum reiese dintr-un răspuns primit de la DNA. Am mai întrebat procurorii anticorupție și dacă, pe parcursul anchetei, Cristian Bușoi a fost audiat ca martor sau în orice altă calitate ori dacă i s-a cerut măcar o declarație scrisă.

Am primit însă un refuz pe motiv că informația nu este de natură publică. „Vă informăm că, în conformitate cu prevederile art. 12 lit. d), e) și f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, sunt exceptate de la comunicare informațiile referitoare la persoanele audiate într-un dosar penal, precum și datele privind identitatea procurorului care a dispus soluția. Aceste informații au caracter confidențial, în vederea protejării drepturilor și intereselor persoanelor implicate în procedură. În consecință, nu putem da curs solicitării de furnizare a acestor informații”.

Traseul banilor a început în 2008

FANATIK a reușit să descopere însă traseul banilor din acest dosar. La sfârșitul lui 2008, finii lui Cristian Bușoi, Daniel Groza și Marius Militaru, intră în topul celor mai mari despăgubiri primite de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Într-un top dat publicității în 2014, finii lui Bușoi ocupă locul 18 din 30. Numele lui Daniel Groza apare și într-un raport al Curții de Conturi, menționat ca fiind un „cumpărător constant” de drepturi litigioase.

Finii lui Cristian Bușoi (Daniel Groza și Marius Militaru) primesc despăgubiri generoase de la ANRP la sfârșitul lui 2008 (decembrie), când s-a dat decizia în dosarul 41988/CC. Daniel Groza și Marius Militaru încasează despăgubiri în valoare de 77,5 milioane de lei. Acestea au fost plătite ulterior prin acțiuni la Fondul Proprietatea.

Reprezentanții ANRP ne-au precizat, în legătură cu dosarul de despăgubire de 77,5 milioane de lei pentru un teren de 2,5 hectare, că acesta prezintă elemente suspecte, dar că procurorii DNA au decis clasarea. Valeria Hilda Preda putea intra în posesia terenului în baza Legii fondului funciar, fără a fi necesare despăgubiri, însă Primăria Timișoara a decis altceva în 2007.

Notificarea prin care Preda Valeria Hilda solicita restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri a fost depusă în urmă cu 24 de ani, moment în care aceasta a primit o primă tranșă de bani și unele restituiri în natură. Dreptul la despăgubiri ANRP a fost, practic, statuat printr-o decizie a primarului Gheorghe Ciuhandru din 2007. Bușoi și-a început cariera politică și în administrația publică în orașul de pe Bega. Este vorba despre Dispoziția nr. 2553 din 12.09.2007, privind notificarea referitoare la imobilul (terenuri) din Calea Aradului nr. 34 (fost 18).

Proprietara a obținut 80.000 de euro

Din 2007 și până în august 2008, solicitarea Valeriei Hilda Preda nu a fost analizată de secretariatul ANRP. Abia după ce Militaru și Groza au cumpărat drepturile litigioase, solicitarea a trecut etapele intermediare până să ajungă în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) din cadrul ANRP, după cum ne-au precizat reprezentanții instituției.

În acea perioadă, Cătălin Teodorescu, prieten și coleg de partid cu Cristian Bușoi, era vicepreședinte al ANRP. Familia Valeriei Preda ne-a spus că au primit 290.000 de lei (aproape 80.000 de euro la acel moment) pentru acest teren și au fost asigurați că altfel nu vor obține nimic, deoarece cererea lor nu va fi acceptată pentru acordarea de despăgubiri de la ANRP.

După ce Valeria Preda a renunțat la dreptul de proprietate, cererile de despăgubire au fost procesate rapid. Prin Decizia nr. 3659 din 4 decembrie 2008, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) a soluționat Dosarul nr. 41988/CC, prin care Militaru și Groza au primit 77,5 milioane de lei, aproape 18 milioane de euro la cursul de atunci.

Acțiunile apar în declarațiile de avere

Din 2010 și până în 2014, ANRP a plătit lui Groza și Militaru cele 77 de milioane de lei în acțiuni la Fondul Proprietatea. În aceeași perioadă, Cristian Bușoi acumulează acțiuni la Fondul Proprietatea, conform declarației de avere. Imediat după ce aceștia au primit acțiunile la Fondul Proprietatea, în declarația de avere a lui Cristian Bușoi din 2010 apare un drept de creanță pentru 15.765.634 de acțiuni la acest fond, plus 120.000 de acțiuni vândute în 2009.

„Declar că dețin un drept de creanță pe 15.765.634 de acțiuni”, scrie liderul PNL. Astfel, Bușoi raportează primul milion de acțiuni la Fondul Proprietatea în declarația de avere din iunie 2012, care este aferentă operațiunilor făcute cu un an în urmă. De atunci, în declarațiile de avere numărul acțiunilor a crescut constant până la 14 milioane de acțiuni în 2014.

ANRP evalua atunci că pentru fiecare leu primit ca despăgubire pentru proprietăți care nu se pot retroceda în natură, beneficiarul să primească câte o acțiune.

Potrivit declarației de avere a lui Bușoi din 2015, din momentul deschiderii dosarului penal, Cristian Bușoi raporta un număr de 14.018.750 de acțiuni la Fondul Proprietatea. La acel moment, cotația medie a unei acțiuni la Fondul Proprietatea era de 0,8 lei la Bursa de Valori București. Asta înseamnă că Bușoi deținea acțiuni în valoare de 11,8 milioane de lei, adică aproximativ 2,5 milioane de euro.

În declarația de avere depusă în 2021, document ce conține datele pentru anul precedent, acesta arată că și-a înstrăinat acțiunile de la Fondul Proprietatea pentru suma de 8,28 milioane de lei. De-a lungul timpului, acesta a mai acumulat dividende din aceste acțiuni, în valoare de 3,8 milioane de lei. Dividendele pentru aceste acțiuni au fost primite astfel: 2013 – 700.000 de lei; 2015 – 700.000 de lei; 2016 – 1,4 milioane de lei și 2017 – 950.000 de lei. Rezultă că Bușoi a câștigat 12 milioane de lei din despăgubirea ANRP.

Finii nu au negat că au cedat o parte din acțiunile primite

Daniel Groza și Marius Militaru sunt apropiați de Cristian Bușoi, presa i-a catalogat chiar finii acestuia. Doar despre Marius Militaru, FANATIK a obținut informații că acesta ar putea fi afin cu actualul secretar general de la Ministerul Energiei.

Familiile lui Marius Militaru și Groza nu au negat că aceștia au cedat o parte din acțiunile primite la Fondul Proprietatea lui Cristian Bușoi.  „Nu pot spune eu acest lucru. Marius știe, dar nu poate fi contactat”, ne-a transmis soția lui  în legătură cu acest subiect.

Marius Militaru a avut legături cu Cristian Bușoi și prin afacerile pe care le-a avut. Acesta a fost implicat în firma Tradecomia SRL din Timișoara. Acționarii societății sunt și acum Militaru Vasilica (50%), Marius-Bogdan Militaru (25%) și Marilena Brînzea (25%).

Marilena Brînzea este sora lui Marius Militaru. Acesta și șeful de cabinet al lui Bușoi au fost implicați în firma QES Euro Management. Florin Cristian Gropoșilă, administratorul firmei, a fost șef de cabinet al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în perioada 2013-2014, când această funcție era ocupată de Cristian Bușoi.

Reamintim că Bușoi nu a dorit să ne răspundă la nicio întrebare legată de acest subiect.

Au fost supraevaluate despăgubirile?

În cadrul anchetei, procurorul de caz a verificat și o posibilă supraevaluare a despăgubirilor pentru care apropiații lui Cristian Bușoi au primit cele 77 de milioane de lei.

Printr-o altă adresă, din 17.02.2015, procurorul de caz a solicitat contractele și anexele în baza cărora s-a făcut evaluarea pentru dosarele menționate. Printr-o nouă adresă, din 19.02.2015, procurorul Popovici a solicitat ANRP „toate anexele la contractul de prestări servicii nr. 660/22.02.2013, încheiat între Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și SC Mondopuls SRL”.

Evaluarea terenului și a unui imobil demolat a fost realizată de firma de evaluare Consultim din Timișoara, potrivit informațiilor transmise de ANRP. Societatea respectivă a calculat valoarea terenului de 2,5 hectare în baza unor presupuse anunțuri imobiliare. Nicolae Marcu, președintele consiliului de administrație al firmei, a refuzat să explice modul în care a fost calculată valoarea proprietăților pentru care Militaru și Groza au obținut 77,5 milioane de lei.

Daune de jumătate de miliard de euro

Primul dosar major legat de ANRP a fost deschis în octombrie 2014, când Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început o investigație privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren agricol situat în zona Parcului Plumbuita din București. Cazul a devenit cunoscut ulterior sub numele de ANRP 1.

Figura centrală a anchetei a fost Alina Bica, fost procuror-șef al DIICOT. Potrivit procurorilor, în anul 2011 aceasta ar fi aprobat acordarea unei despăgubiri de aproximativ 85 de milioane de euro pentru omul de afaceri Gheorghe Stelian, sumă considerată ilegală de anchetatori. În urma evaluării, terenul de 13 hectare a fost estimat la 377.282.300 de lei, cu 263.327.559 de lei peste valoarea reală stabilită ulterior de procurori.

Un al doilea dosar important, cunoscut drept ANRP 2, a fost trimis în judecată de DNA la data de 26 februarie 2015. În această cauză, Dorin Cocoș este acuzat de trafic de influență (două fapte) și dare de mită, în timp ce fiul său, Alin Cocoș, este acuzat de complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Daunele stabilite de procurorii DNA în anchetele privind despăgubirile ANRP trimise în judecată s-au ridicat la 500 de milioane de euro. Ultimul dosar trimis în judecată privind astfel de fapte a fost în anul 2023.