News

Război în fruntea PMP după ce liberalii au început să-i vâneze pentru zestrea de consilieri locali

PNL anunță că este tot mai aproape de o fuziune cu PMP și ALDE, absorbția celor două mici partide urmând a aduce liberalilor peste 3000 de consilieri locali. PMP este însă în război civil.
18.01.2022 | 20:01
Razboi in fruntea PMP dupa ce liberalii au inceput sai vaneze pentru zestrea de consilieri locali
Lupa în PMP pentru negocierile cu liberalii. Orban vrea si el alianță cu PMP. Fursa foto: colaj FANATIK
ADVERTISEMENT

PNL a anunțat marți, 18 ianuarie, că a avut loc prima întâlnire a comisiilor de negociere în vederea fuziunii cu ALDE. Mult mai complicată rămâne însă relația cu fostul partid al lui Traian Băsescu, PMP, unde fuziunea cu liberalii a iscat un război între președintele partidului, Cristian Diaconescu, și Eugen Tomac, fostul lider al PMP.

Noi, PNL, suntem încrezători după această întâlnire că, probabil săptămâna viitoare, putem avansa chiar data congresului pentru unificare“, a declarat Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al liberalilor într-o conferință de presă.

ADVERTISEMENT

În ceea ce privește discuțiile cu PMP, acesta a susținut că liberalii rămân deschiși unei fuziuni cu fostul partid al lui Băsescu. „Nu am să comentez situația din PMP, în schimb pot să reafirm totala disponibilitate din partea noastră în a continua aceste discuţii, pentru a definitiva ceea ce numim noi unificarea tuturor curentelor de dreapta din politica românească în acest an“, a mai spus Stroe.

Zestrea celor două partide, peste 3.000 de consilieri locali

Discuțiile despre fuziunea PMP și ALDE cu PNL au început încă din luna noiembrie a anului trecut, la doar o lună după investirea guvernului Ciucă. Exact în aceeași perioadă au apărut informații despre fuziunea ProRomânia cu PSD, denotând o mișcare similară din partea marilor partide aflate la guvernare împreună.

ADVERTISEMENT

Unul dintre principalele motive pentru aceste fuziuni o constituie „zestrea” de aleși locali din partea acestor partide ce nu au reușit să treacă apoi pragul electoral. Aleșii locali nu mai pot să schimbe partidul din care fac parte fără a-și pierde și mandatul, iar faptul că partidele din care fac parte nu se află nici la guvernare, nici nu au intrat în parlament, îi face să fie trecuți cu vederea la alocările de fonduri venite de la centru.

Motivul din spatele fuziunii cu PMP a fost enunțat clar chiar de către unul din liderii partidului.

ADVERTISEMENT

Ne dorim o reunificare a dreptei. Credem că acest partid poate aduce plus-valoare pentru PNL. Doar la nivelul Municipiului București au în jur de 20 de consilieri locali”, a declarat marți, 18 ianuarie, deputatul Gheorghe Pecingină, secretar general adjunct al PNL.

În fapt, după alegerile locale din 2020, PMP are circa 50 de primari la nivelul întregii țări (mai mulți decât USR), dar și 2.137 de consilieri locali și 67 de consilieri județeni. În ceea ce-i privește pe cei de la ALDE, ei au 15 primari și circa 861 de consilieri locali și 12 consilieri județeni. Pe lângă asta, PMP ar contribui și la vistieria partidului, beneficiind de o subvenție de 73.000 de euro lunar (ALDE nu încasează niciun ban).

ADVERTISEMENT

În total, o fuziune cu PMP şi ALDE ar aduce PNL o zestre de 65 de primari şi 3.080 de consilieri locali şi judeţeni. Din punct de vedere politic, prin fuziune, PMP şi-ar regăsi colegii din vechiul PDL, topit între timp în noul PNL.

ADVERTISEMENT

De altfel, PMP a luat ființă în martie 2013, după congresul PDL, atunci când Traian Băsescu, la acea dată președintele României, a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de partid și a acuzat fraudarea votului de către echipa lui Vasile Blaga în detrimentul Elenei Udrea, cea care avea susținerea președintelui statului. În februarie 2014, mai mulți deputați au anunțat în fața parlamentului că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.

Printre ei erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici sau Petru Movilă. La alegerile locale din septembrie 2020, PMP obținea circa 6% din voturi, fiind al treilea partid din țară după numărul de mandate și își propunea ca la alegerile parlamentare din iarnă să ajungă la 10%. Liderii PNL deja anunțau că își doresc o alianță doar cu PMP și eventual UDMR, deci fără USR, pentru a forma un guvern, însă toate calculele s-au topit atunci când formațiunea condusă de Eugen Tomac nu a reușit să treacă de pragul electoral.

În ceea ce privește PDL-ul condus de Vasile Blaga, formațiunea a fuzionat cu PNL în 2014, înaintea alegerilor din acel an.

În ceea ce privește ALDE, acesta s-ar întoarce în trunchiul din care s-a desprins în 2014 – PNL. Partidul fondat de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, după ce a plecat din PNL în 2014 alături de mai mulți liberali, nu a reușit să mai depășească pragul electoral în alegerile parlamentare din 2020 . Tăriceanu s-a retras de la conducerea formațiunii în aprilie 2021, când președinte ALDE a fost ales Daniel Olteanu.

Și Ludovic Orban a curtat PMP-ul

Ludovic Orban, fostul lider al liberalilor, a declarat pentru FANATIK că și el a purtat discuții cu președintele PMP, Cristian Diaconescu, pentru o alianță politică și consideră că demersurile liberalilor au și scopul de a nu-i permite lui formarea unui pol de dreapta.

„Și eu aștept să se ia o decizie în forurile statutare. Am avut discuții cu Cristian Diaconescu, pe care îl cunosc de mult și am avut o relație decentă. Oricum la ora actuală pe partea dreapta nu mai există nimic, și cred că este nevoie de o formațiune politică de centru-dreapta care să îi reprezinte pe cetățenii români din zona privată, din zona profesiilor liberale, o formațiune politică care să reechilibreze scena politică.

Cu siguranță acțiunea PNL de absorbție a PMP vizează și blocarea formării acestei forțe de centru dreapta”, a declarat Ludovic Orban pentru FANATIK.

De altfel, Orban criticase la finalul anului trecut informațiile cum că PNL caută să asimileze PMP în rândurile sale. „În ceea ce priveşte înglobarea PMP, dacă cineva îşi imaginează că Petrov poate să umple golul pe care l-am lăsat eu prin decizia aberantă şi complet absurdă a unei echipe care nu-i echipă, se îmbată cu apă rece”, spunea Orban în noiembrie 2021.

Luptă deschisă în fruntea PMP: cooperare vs. fuziune cu PNL

Ziua de marți, 18 ianuarie, a reprezentat o zi de război deschis între Eugen Tomac și Cristian Diaconescu, liderii de marcă ai PMP, fiecare din ei cu o viziune diferită pentru destinul partidului. Seria acuzațiilor a fost deschisă de Tomac, europarlamentar PMP și fost președinte al partidului, care a spus, într-un interviu acordat pentru News.ro, că actualul președinte Cristian Diaconescu negociază absorbția partidului în PNL în schimbul funcției de ministru al Justiției.

„Domnul preşedinte Diaconescu, deşi ştiam cu toţii că motivul ruperii coaliţiei PNL-USR era Ministerul Justiţiei, s-a oferit să-şi pună la dispoziţie expertiza pe care o are – a şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele – bineînţeles, făcând aluzie expresă la Ministerul Justiţiei. Iar cei din PNL au spus că ministerele trebuie discutate cu PSD, pentru că erau exact în faza în care purtau negocierile pentru formarea noului guvern”, a spus Eugen Tomac despre modul în care au funcționat negocierile cu PNL, negând că el însuși ar fi cerut o poziție eligibilă pe listele liberalilor pentru alegerile europarlamentare.

Eugen Tomac a explicat că în acest moment trebuie așteptat rezultatul următorului congres al partidului, congres convocat cu scandal, în absența președintelui Diaconescu, pentru data de 19 februarie. Acesta nu a respins o revenire în fruntea partidului şi a spus că liderul actual, Cristian Diaconescu, are şanse mici să continue ca preşedinte, din moment ce „70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere”.

În replică, președintele partidului l-a acuzat pe Eugen Tomac că atât acuzațiile pe care i le-a adus, cât și preluarea abuzivă a canalelor oficiale de comunicare ale PMP, precum și alimentarea liderilor PMP cu informaţii şi zvonuri false, nu reprezintă decât etapele unei strategii „de a băga PMP în moarte clinică, pentru ca mai apoi să îl poată oferi pe de-a-ntregul sau pe bucăţi altor formaţiuni politice, în schimbul unor beneficii personale iluzorii”.

PMP respinge public orice fuziune cu PNL

După declarațiile purtătorului de cuvânt al PNL privind negocierile pentru fuziune, PMP a transmis că această temă nu reprezintă decât „o perdea de fum menită să acopere deopotrivă problemele interne cu care se confruntă liberalii şi inabilitatea acestora de a gestiona corespunzător problemele ţării”.

„PMP nu se va topi în PNL. Cerem liberalilor să nu încerce să-şi acopere problemele interne băgând băţul prin gardul nostru.

Într-adevăr, PMP trece printr-o perioadă de discuţii interne aprinse în ceea ce priveşte revitalizarea activităţii partidului. Dar, la fel de evident, este că niciunul dintre curentele de idei existente în acest moment în interiorul formaţiunii politice nu conduc spre ideea fuziunii, a topirii PMP în PNL. Cu atât mai mult cu cât liberalii par mai preocupaţi de refacerea USL decât de o guvernare bazată pe principii şi valori de centru-dreapta.

PMP nu vrea să fie parte la îndeplinirea previziunii lui Corneliu Coposu care spunea că „Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani FSN să se afle și la stânga, și la dreapta eșichierului politic“. Mişcarea Populară îi lasă pe liberali, aşa cum au făcut de mai multe ori de-a lungul istoriei lor, să stea în pat cu PSD, în timp ce aplică strategia învăţată de la Patriciu, că trebuie să fie un partid balama.

Partidul Mişcarea Populară s-a născut tocmai din dorinţa legitimă de a rezista primului USL, care s-a reîntrupat şi vine să bântuie ca o fantomă politică România”, se arată în comunicatul PMP.

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS