News

Criza cerealelor, explicată de Cristian Pîrvulescu: „În România sunt unii politicieni care, jucându-se de-a naivii, fac jocurile Moscovei”

Politologul Cristian Pîrvulescu face lumină în criza cerealelor, într-un moment în care țări precum Polonia pun în pericol economia Ucrainei, în contextul războiului.
21.04.2023 | 13:46
Criza cerealelor explicata de Cristian Pirvulescu In Romania sunt unii politicieni care jucanduse dea naivii fac jocurile Moscovei
Analistul politic Cristian Pîrvulescu comentează criza grâului ucrainean, comentând diferența de atitudine dintre România și Polonia (sursa montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

În România, scandalul cerealelor ucrainene agită spiritele, iar o parte a fermierilor a anunțat că doresc să blocheze vămile de la granița cu Bulgaria. În realitate, acest război economic are alte conotații internaționale, iar politologul Cristian Pîrvulescu a explicat felul în care politica dusă de România în privința Ucrainei a fost una corectă, spre deosebire de ce s-a întâmplat în Polonia. Între Varșovia și Kiev există vechi tensiuni istorice, iar acest fenomen a dus la o „instrumentalizare” economică a situației create de actualul război.

Politologul Cristian Pîrvulescu: „România duce o politică reală, nu doar declarativ pro-ucraineană. Comisarul polonez Janusz Wojciechowski, un actor important”

Încă de la început, analistul politic Cristian Pîrvulescu a explicat, cu fermitate, faptul că „această criză a cerealelor este un șantaj întreprins de Polonia, care restabilește pe o altă linie Grupul de la Vișegrad, vizând nu atât agricultura, cât mai ales statul de drept. Cehia a ieșit total din acest grup și a adoptat o poziție total pro-occidentală, spre deosebire de Polonia, de Ungaria și de Slovacia. De asemenea, știm foarte bine că în Bulgaria pro-rușii au un avans extraordinar, iar țara se confruntă cu o criză politică”.

ADVERTISEMENT

„În acest context, România este singura țară din zonă care se bucură de stabilitate și care are o politică reală și nu doar declarativ pro-ucraineană. Țara noastră nu a instrumentalizat Ucraina, precum Polonia, și a sprijinit Kievul în mod concret. Acum se observă valoarea morală clară a ajutorului oferit de România”, a declarat Cristian Pîrvulescu, în exclusivitate pentru FANATIK.

La scară internă, lucrurile par să stea bine în ceea ce ne privește, dar există și excepții. De altfel, partenerul nostru de dialog a declarat că cerealele ucrainene s-au vândut dintotdeauna în țara noastră. Însă Pîrvulescu a ținut să menționeze că, „din păcate, cererea PSD-ului ca toate produsele agro-alimentare să fie stopate este deja un abuz și chiar un atentat la politica de comerț a Uniunii Europene”.

ADVERTISEMENT

Din nefericire, în contextul internațional actual, chestiunea este ceva mai complicată, iar Polonia a devenit unul dintre cei mai importanți actori zonali. „Există un aspect important, pe care lumea îl uită. Comisarul european pe probleme de agricultură este polonezul Janusz Wojciechowski, care face parte din partidul de guvernământ și care a fost, timp de un an, președintele Partidului Țărănesc, o formațiune politică tradițional de stânga. A avut ulterior o traiectorie interesantă, iar acum este apropiat de guvern. Așadar, există un canal privilegiat de discuții în privința Poloniei”.

Janusz Wojciechowski
Janusz Wojciechowski, comisarul european pe probleme de agricultură (sursa hepta.ro)

Cum ar putea face fermierii, involuntar, jocul lui Vladimir Putin

Politologul este de părere că problema fermierilor se va rezolva. Acesta a evidențiat faptul că, în ciuda protestelor recente, unii dintre fermierii români afirmă că nu sunt împotriva ucrainenilor, „dar că pe ei îi interesează propria afacere. Însă trebuie să înțelegem că, dacă privim situația în acest mod, până la urmă Vladimir Putin va învinge”. Dacă Ucraina nu-și poate exporta cerealele din pricina unui război nedrept apare, cu adevărat, o problemă: „Nu este vina Ucrainei că firmele românești au cumpărat cerealele încă de anul trecut, la prețuri foarte mici. Acum, dintr-o dată, se discută despre faptul că acestea ar putea fi toxice, așadar foarte periculoase”.

ADVERTISEMENT

Cristian Pîrvulescu ne-a mărturisit că, în speța la care ne referim, a avut parte chiar și de o experiență personală: „În ceea ce mă privește, am purtat discuții cu brutarii înaintea izbucnirii războiului și mi-au spus că preferau să cumpere grâul ucrainean pentru că, în principiu, era mai ușor de panificat și era mai ieftin. Așadar, problema nu este o noutate, ci pare mai degrabă o încercare de a elimina un concurent și de a lovi în principiul pieței libere. UE presupune o piață liberă, iar producătorii polonezi și români, nu mai vorbim despre cei unguri sau slovaci, au profitat din plin de această libertate, ca și de ajutoarele primite”.

Analistul politic este de părere că, în acest moment, se pune pe tapet chestiunea împărțirii banilor, în condițiile în care sumele oferite de Comisia Europeană au fost foarte mici. „Oare, cumva, comisarul polonez nu era la curent cu faptul că a apărut o problemă? Numai că, la toamnă, în Polonia vor avea loc alegeri, iar fermierii vor avea un cuvânt important de spus. Prin această poziție anti-europeană, Wojciechowski încearcă să recupereze aceste voturi din zona rurală, tradiționalistă, pentru că electoratul urban nu va mai putea fi recuperat niciodată”, este de părere intervievatul nostru.

ADVERTISEMENT
Dacian Cioloș
Fostul comisar european Dacian Cioloș (sursa hepta.ro)

„Dacian Cioloș a criticat Comisia Europeană, în maniera lui George Simion”

Comentatorul politic consideră că asistăm la o manevră politică despre care putem spune că are doar o foarte mică legătură cu problema reală a cerealelor și a fermierilor români, și care nu se poate rezolva în acest mod. Așadar, Cristian Pîrvulescu vede, pe moment, o rezolvare rapidă prin asigurarea unor despăgubiri și, în viitor, printr-o politică menită să permită doar tranzitul cerealelor ucrainene.

„L-am auzit, însă, pe Dacian Cioloș care critica la rândul său Comisia Europeană, într-un mod ce amintește de atitudinea lui George Simion, iar asta în condițiile în care a fost comisar european. Sigur, el explică faptul că sunt țări occidentale care folosesc cerealele ucrainene. Există două căi prin care acestea sunt transportate. Prima, prin Polonia către Occident, iar a doua, prin România, spre Orient, în special către Liban, Egipt, etc. În ceea ce ne privește, fermierii români au cumpărat la Constanța grâu ucrainean, pe care l-au amestecat cu marfa autohtonă și l-au vândut ca grâu românesc”, a precizat politologul.

Pîrvulescu susține că gestul de a interzice Ucrainei să tranziteze grâul prin țările noastre înseamnă a-i face jocul lui Putin în privința crizei alimentare mondiale. „Există acorduri comerciale ale Uniunii Europene cu Ucraina. În cadrul acestor înțelegeri sunt stabilite toate aspectele politicii comerciale. Aceasta din urmă nu este stabilită de statele membre. Dacă, după exemplul Marii Britanii, ele vor să iasă din Uniunea Europeană, nu au decât, dar vor suporta consecințele. Din punctul de vedere al României, și chiar pentru cei care vociferează în aceste zile, respectivele consecințe ar fi dezastruoase. Altfel, trebuie să respectăm regulile, iar acestea spun că politica de natură comercială este stabilită de Comisie”, a subliniat analistul politic, care a adăugat:

„Repet, într-adevăr, au existat probleme în zona agriculturii, dar comisarul respectiv este și incompetent, și polonez. Iar țara sa intenționează, pur și simplu, să legitimeze politici anti-democratice, pentru că diferența dintre Polonia și Rusia lui Putin stă doar în faptul că Polonia este anti-rusă și că în această țară opoziția democratică încă nu a fost trimisă, în totalitate, la închisoare. În rest, în toate celelalte domenii constatăm aceeași linie ultraconservatoare. Dacă nu ar exista chestiunile istorice legate de sentimentele anti-rusești, Varșovia și Moscova s-ar înțelege foarte bine. Dar dacă sentimentele anti-rusești nu sunt atât de pregnante la baza societăților, la nivelul fermierilor polonezi, în schimb, există sentimente anti-ucrainene”.

Interlocutorul nostru a amintit că nu trebuie uitat faptul că între Ucraina și Polonia există diferende istorice foarte importante. Partea de vest a Ucrainei, inclusiv Lvovul, a aparținut Poloniei. Așadar, chestiunea nu este atât de simplă. O mare parte a elitei poloneze este anti-rusă, dar situația politică pare să fie mult mai clară decât cea din România:

„Acolo nu există voci pro-ruse, la nivel politic, așa cum sunt în Ungaria, Bulgaria și în Slovacia. În România există George Simion și unii PSD-iști care, jucându-se de-a naivii, fac jocurile Moscovei. Ei se comportă astfel pentru că cred că o parte a publicului românesc pe care speră să-l atragă la vot este anti-ucrainean și, așadar, posibil pro-rus”.

Vecinii bulgari, impresionați de miracolul politic românesc

Cristian Pîrvulescu a avut parte, de curând, de o experiență plăcută, pe care a împărtășit-o și cititorilor noștri: „De curând, un jurnalist bulgar m-a intervievat pe tema miracolului politic și economic românesc. Din Bulgaria, situația din țara noastră se vede de-a dreptul miraculoasă. România a cunoscut o dinamică economică spectaculoasă”.

Într-adevăr, „nu toată lumea a beneficiat în egală măsură de acest fenomen. Inegalitățile au crescut, dar, cu siguranță, toată lumea a profitat măcar un pic. Sărăcia a devenit relativă, spre deosebire de felul în care stăteau lucrurile acum 20 de ani. Însă, zona dinamică a economiei românești nu este agricultura, ci cea industrială și de servicii, din marile orașe”.

Dacă în materie de politică ne aflăm pe un trend ascendent, poate cu excepția tergiversărilor legate de primirea în Spațiul Schengen, politologul a opinat că agricultura românească se află încă în tranziție. Având în vedere și criza ecologică, apare incertitudinea: „Pentru cei din branșă este greu să decidă dacă merg pe o formulă de agricultură industrializată, de mare proporție, precum spaniolii, sau dacă vor adopta o linie pe bază ecologică, dar mult mai scumpă, după modelul francezilor. Însă România a devenit mult mai dinamică decât Polonia, o țară care nu a traversat criza economică și a avut o dezvoltare mai degrabă lentă. Lucrurile s-ar putea opri, deoarece există un anumit deficit financiar, a apărut problema legată de pensii, precum și alte chestiuni pe care amânăm să le rezolvăm și care ar putea stopa această evoluție foarte rapidă”.

„Ne găsim, însă, înaintea Ungariei și a Portugaliei, fapt care presupune o dinamică economică debordantă. Am depășit cu mult performanțele economice ale țării noastre din perioada 1938 sau a anilor ’70. Lucrurile au mers într-o direcție relativ bună, fără să fie extraordinare. Trebuie remarcat avantajul echilibrului și al stabilității politice românești față de autoritarismul din Ungaria, unde situația economică s-a prăbușit. Există un cost al autoritarismului, iar acesta este de natură economică”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.

ADVERTISEMENT