Semnal alarmant de la Bruxelles, în criza ucrainiană. Cristian Pîrvulescu: „UE și SUA sunt incapabile să descurajeze Rusia!”

Cristian Pîrvulescu, membru în Comitetul Economic și Social European, explică felul în care este privită la Bruxelles situația de la granița Ucrainei, unde Rusia a masat un întreg arsenal.

„Jocurile” de la granița Rusiei cu Ucraina țin „afișul” acestei perioade și nu puține sunt vocile care susțin că vom asista la cel mai pesimist scenariu: Războiul! Asta, inclusiv în condițiile în care, potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, „UE și SUA sunt incapabile să descurajeze Rusia”.

Ecuația este simplă. Atunci când spunem „UE” înțelegem eventualele sancțiuni economice, iar când pronunțăm „SUA”, ne referim, de fapt, la NATO. Numai că, într-adevăr, Rusia „joacă” tare. Chiar la risc. Dovadă și ultima reacție a Kremlinului, care a acuzat Alianța Nord-Atlantică de intenția de a… invada Ucraina.

În concluzie, l-am întrebat pe Cristian Pîrvulescu cum este analizată situația de la granița Ucrainei în interiorul forurilor de la Bruxelles. „Problema ucraineană este foarte îngrijorătoare. La Bruxelles este privită cu toată seriozitatea, și nu de ieri, de azi, pentru că este studiată într-un context politic larg, în strânsă legătură cu criza energetică”, a explicat, în exclusivitate pentru FANATIK, Cristian Pîrvulescu.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Cristian Pîrvulescu: „Rusia va miza pe atac. UE poate folosi doar instrumentele diplomatice”

Analistul politic este de părere că situația tensionată din Ucraina a fost generată tocmai de negocierile cu Uniunea Europeană și de semnarea acordului de asociere bilateral cu autoritățile de la Kiev, din anul 2014. „De atunci, UE este foarte interesată de situația din zonă, dar nu are, nici pe departe, la dispoziție, mecanismele de care dispun americanii și NATO”, a continuat interlocutorul nostru.

Cristian Pîrvulescu a detaliat: „Mai exact, Uniunea Europeană poate folosi doar instrumentele diplomatice. Nu are resurse militare care să inhibe Rusia. Acesta este și motivul pentru care puterea de la Kremlin tratează UE într-o manieră mai puțin importantă. Asta nu înseamnă, însă, că Uniunea Europeană nu ia în calcul, foarte serios, întreaga situație și că nu își folosește resursele, unele deloc nesemnificative și mă refer inclusiv la cele economice”.

Într-adevăr, Uniunea Europeană poartă discuții cu SUA și cu Marea Britanie, referitoare la impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit Reuters, citată de Digi 24, Gazoductul Nord Stream 2 ar putea fi închis, în condițiile în care trupele ruse vor invada Ucraina.

Cu toate acestea, șansele ca acest conflict să fie evitat sunt minime, iar Cristian Pîrvulescu este de părere că „Rusia pare să-și joace ultima carte în criza ucrainiană și va miza foarte mult pe atac și pe război. Nu cred că Uniunea Europeană poate descuraja Rusia, dar nici americanii nu sunt capabili de acest lucru”.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Uniunea Sovietică renaște din morți

Tocmai pentru că discutăm și despre un joc diplomatic, am fost curioși să aflăm dacă, indiferent de desfășurarea trupelor Federației Ruse în zonă, liderii europeni mizează, totuși, pe faptul că este vorba despre un joc întins până la limite, marca Vladimir Putin…

Politologul contactat de FANATIK a remarcat faptul că, în asemenea situații, există scenarii diferite. În politica externă, se aplică foarte bine teoria alegerilor raționale, care sunt inspirate, în mare parte, de teoria jocurilor și în care se elaborează diferite scenarii. În procesul de negociere, aceste scenarii joacă un rol important. Însă, unele dintre aceste ipoteze au o probabilitate mai mare de realizare, decât altele.

„Este evident faptul că Rusia pregătește de multă vreme această soluție militară. Încă din anul 2014, a acumulat o poziție importantă. A jucat geostrategic puternic în Orientul Mijlociu, iar acum se află în plină expansiune, în Africa. Din această perspectivă, în mare măsură, Uniunea Sovietică revine pe tapet”, ne-a declarat Cristian Pîrvulescu.

Și pentru că întrebările au pornit de la „jocurile” lui Vladimir Putin – văzut de unii ca un fel de „Baba Cloanța”, care doar își arată colții, dar și considerat de alții drept un real pericol pentru democrația europeană, ba mai mult, chiar o „fiară rănită” – analistul politic a atenționat asupra migalei cu care Rusia gestionează chestiunea ucrainiană.

„Pentru a înțelege că acest probabil atac nu este pregătit în pripă, trebuie să remarcăm desfășurarea de forțe și mai ales cheltuielile înregistrate. Nu vorbim despre o mână de oameni trimiși la graniță, ci de aproape 120.000 de soldați, cu echipament militar de ultimă generație, ostași care sunt foarte bine antrenați și care nu fac turism, ci, cu siguranță, vor ataca Ucraina!”, a afirmat, categoric, Pîrvulescu.

10 milioane de dolari trimite Putin, săptămânal, în ranițele soldaților de la granița cu Ucraina

Mai mult, „prețul” acestei acțiuni de amploare este semnificativ. Rusia nu se joacă, iar presa occidentală a relevat acest fenomen, ca de altfel și mișcările de trupe, constatate zilnic.

Cristian Pîrvulescu a comentat și acest aspect: „Prețul acestei acțiuni costă Rusia în jur de 10 milioane de dolari, săptămânal. Este vorba despre o evaluare pe care am citit-o în presa de aici, dar gândiți-vă că, deja, aceste trupe sunt cantonate de aproape trei luni. Sigur, încasările Gazprom din ultimul an au fost semnificative și pot întreține această stare de fapt, dar Rusia nu ar ceda decât în cazul în care Occidentul, înțelegând aici SUA, NATO și UE, ar accepta condițiile Moscovei”.

Problema este, însă, alta: „Însă, aceste condiții sunt inacceptabile, pentru că sunt umilitoare. Rusia nu caută un numitor comun. Negocierile încearcă să găsească acel numitor comun, în condițiile în care acesta nu există”…

Potrivit interlocutorului nostru, situația din fostul spațiu sovietic a devenit foarte complicată. Cristian Pîrvulescu este de părere că, în acest moment, Vladimir Putin se găsește într-un impas geostrategic.

„Aparent, Rusia lui Putin are o influență foarte mare. În realitate, însă, forța economică a Rusiei nu este foarte importantă. Altfel spus, Federația nu ar putea rezista unor sancțiuni foarte dure, impuse de Occident, chiar dacă, între timp, și-a pregătit întregul arsenal”, a continuat „sursa” FANATIK din Capitala Europeană.

De altfel, Cristian Pîrvulescu a ținut să atenționeze opinia publică asupra unui fenomen mai puțin sesizat în mass-media: „Să observăm ce s-a petrecut în România, cu teoriile conspirației, și astfel vom realiza că totul a fost pregătit din vreme. Destabilizarea societăților europene nu s-a realizat de azi pe mâine, iar pandemia n-a fost decât un element care a întărit această tendință”.

Alegerile din Franța, esențiale pentru definirea discursului la nivel UE

Autoritățile europene sunt, cumva, în cumpănă, în privința invaziei iminente din Ucraina. Pe de o parte, reacția oficială este de condamnare a probabilei agresiuni ruse. Însă, din alt punct de vedere, pentru marile puteri de pe continent contează, în primul rând, gestionarea situației interne. Jocul politic rămâne factorul existențial, prin aceasta înțelegând felul în care „socoteala de acasă” se potrivește sau nu cu aceea „din târg”.

Intervievatul nostru a explicat clar, acest fenomen: „Prin vocea lui Josep Borrell, președintele Parlamentului European, Bruxelles-ul a afirmat categoric că descurajează orice acțiune și că va exista o reacție foarte dură a UE, solidară cu aceea a SUA. Pe de altă parte, vorbim și despre reactivarea diplomațiilor germană și franceză. Germania are un mic avantaj față de Franța, pentru că a traversat momentul alegerilor. În Franța, alegerile vor urma…”

L-am întrebat pe Cristian Pîrvulescu dacă, la nivelul Uniunii Europene, s-a discutat, inclusiv despre faptul că Rusia dorește să creeze un pretext pentru invadarea Ucrainei. Răspunsul a sosit imediat: „Cu siguranță. Dar, întotdeauna s-au găsit pretexte pentru a justifica ceva. Americanii au scos în evidență câteva strategii pe care rușii le au în vedere, dar asta nu înseamnă că acestea îi vor și descuraja”.

Mărturia translatorului lui Mihail Gorbaciov, esențială în problema extinderii NATO

Cercetătorii fenomenului rus și ex-sovietic cunosc foarte bine faptul că Moscova a cerut, în repetate rânduri, NATO o serie de garanții de securitate referitoare la stoparea exinderii Alianței în est. Mai mult, Kremlinul a solicitat demilitarizarea statelor care deja fac parte din NATO, chestiune inacceptabilă pentru toate semnatarele tratatului.

Cu toate acestea, Rusia și-a justificat pretențiile prin așa numita „promisiune” pe care americanii ar fi făcut-o în momentul prăbușirii fostei URSS, și anume că NATO nu se va extinde către est. Se pare, însă, că nu există niciun document cunoscut care să ateste acest fapt, ba mai mult, Moscova a încălcat anumite tratate, prin anexarea Crimeei, în anul 2014.

Cristian Pîrvulescu a lămurit și această problemă, reamintind o întâmplare din perioada încheierii Războiului Rece: „Interpretul lui Mihail Gorbaciov spune foarte clar că, în 1990, nu a existat niciun fel de angajament al americanilor, în legătură cu extinderea NATO. A fost vorba exclusiv de un angajament referitor la Germania. Ca urmare, în acest moment, Rusia inventează și acestea sunt elementele de justificare, despre care vorbeam mai devreme. Problema ține mai mult de politica internă și de poziția lui Vladimir Putin, decât de tratatele internaționale”.

„Primul Război Mondial nu s-a încheiat!”

Potrivit intervievatului nostru, Rusia a încălcat și încalcă tratatele internaționale, deoarece intenționează să pună în discuție întreg sistemul construit după anul 1990: „Privind de sus această desfășurare de forțe, putem afirma că asistăm, în continuare, la o desfășurare pe termen lung a proceselor politice începute odată cu Primul Război Mondial. Primul Război Mondial nu s-a încheiat!”.

Pîrvulescu susține că, drept dovadă, Rusia continuă să mizeze pe sferele de putere existente înaintea anului 1914, care a marcat debutul primei conflagrații mondiale.

„Rusia nu va invada Ucraina și nu își propune ocuparea întregii țări, cel puțin în acest moment. Federația va ocupa doar un singur teritoriu ucrainian, Dombasul, dar nu se va aventura foarte mult. Cred că va încerca să stabilească o legătură terestră cu Crimeea. Nu cred că va merge atât de departe, până la Kiev, spre exemplu”, ne-a declarat reprezentantul României în Comitetul Economic și Social European.

Scopul Kremlinului: Umilirea Ucrainei și a Republicii Moldova

Analistul politic a adus noi argumente, în favoarea afirmațiilor sale: „Rusia nu are potențialul necesar și nu sunt convins că poate risca atât de mult. În schimb, acea zonă la care mă refer, una simbolică, este importantă pentru Moscova. Rusia țintește doar destabilizarea Ucrainei, așa cum nu dorește nici atacarea Moldovei, ci exclusiv umilirea acestor state, la care ne referim”.

Cristian Pîrvulescu este de părere că Bruxelles-ul nu-și va schimba niciodată retorica, în chestiunea ruso-ucrainiană. „Problema aparține statelor membre UE. Rusia nu încearcă să destabilizeze Uniunea Europeană, ci statele membre, unul câte unul. Din acest punct de vedere, nu ne putem hazarda în predicții, deoarece totul depinde de alegerile prezidențiale și parlamentare din Franța”, a afirmat interlocutorul nostru.

Politologul susține că, în primul rând, dacă la Paris lucrurile vor rămâne pe aceeași linie, în acel moment UE va rămâne consecventă poziției comune. „Totuși, eu cred că această poziție nu se va schimba, nici dacă s-ar produce anumite modificări în Franța. Însă, această țară este una dintre puterile-pivot ale UE. Politica fermă a Comisiei Europene nu se va schimba, dar depinde de Consiliul Europei. Consiliul reprezintă statele membre…”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.