Meteorologii vorbesc despre criza climatică globală, care a atins un punct critic. Românii au simțit pe pielea lor cum s-a desfășurat această schimbare. Anul acesta am avut parte de mai multe valuri de căldură.
Schimbările climatice globale au fost resimțite și în România. Această vară a fost cea mai fierbinte din istorie. Am avut parte de o intensificare a valurilor de căldură, de o durată și frecvență mai mare a acestora.
„Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii.
România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, se arată în raportul „Starea climei. România 2024”.
În comparație cu perioada pre-industrială, România a experimentat valuri de căldură mai frecvente. Temperatura media globală a crescut cu aproximativ 1.2 grade Celsius, ceea ce a dus și la fenomene extreme pe timp de vară.
„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare şi un impact social şi economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creşterea temperaturii medii globale.
Vom avea un stres termic mai pronunţat, mai multe decese şi pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aştepta ca în 2050 în Bucureşti să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic să se dubleze faţă de 2023”, avertizează fizicianul Bogdan Antonescu.
Urbanizarea este un element ce amplifică schimbările climatice. În orașe, căldura devine insuportabilă, iar aerul devine mai uscat, comparativ cu zonele rurale. Diferențele de temperatură pot ajunge până la 7-8 grade Celsius.
„Până în 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populaţia urbană, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova”, avertizează climatologii.
În România, oamenii sunt mai puțin preocupați de schimbările climatice. Deși s-au luat măsuri privind eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, lipsesc, totuși, legi în acest sens. Doar 4% dintre români cred că acest subiect este o prioritate națională. Populația este, în mare parte, preocupată de situația economică.
„Deşi combustibilii fosili predomină, există planuri de creştere a capacităţilor regenerabile şi nucleare până în 2050. Electrificarea economiei şi dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esenţiale pentru atingerea neutralităţii climatice.
Percepţiile publicului sunt însă mixte. Deşi schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate naţională, preocupările economice fiind dominante”, avertizează autorii raportului citat.