Criza din învățământ se adâncește: sute de clase de liceu sunt desființate, profesorii rămân fără ore, iar elevii plătesc prețul acestor decizii. „Un pericol extraordinar”

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a anunțat că există mai puțini elevi de clasa a VIII-a decât în anii trecuți, iar o clasă din patru de liceu va dispărea. În acest context, nu numai profesorii, ci și elevii vor fi cei care vor avea de suferit. Presiunea va fi una mult mai mare, iar concurența pentru admiterea la liceu va crește.

Elevi mai puțini, clase desființate

Sute de clase de liceu vor dispărea din cauza numărului mic de absolvenți de gimnaziu. Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a anunțat că sunt mai puțini elevi de clasa a VIII-a decât în anii trecuți. Totodată, el amintește de faptul că ministerul a stabilit o creștere a numărului de elevi dintr-o clasă, de la 26 la 28.

„În primul rând, avem mai puţini copii la clasa a VIII-a decât în anii precedenţi şi mai puţini decât în viitorii ani, e un fel de minim. Pe de altă parte, creşterea numărului de elevi la clasă de la 26 la 28 mai adaugă un mic impact. Vorbim de o clasă din patru la liceu. Suntem conștienți că unele efecte asupra încadrării vor exista, dar părerea noastră este că nu fundamentale”, a declarat Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, conform observatornews.ro.

Astfel, în mai multe județe din România vor dispărea zeci de clase. În Buzău, în planul de școlarizare pentru anul 2026-227 se vor tăia 24 de clase și 50 de norme didactive, notează edupedu.ro. De asemenea, inspectoratul școlar din Timiș a decis reducerea a peste 20 de clase de a IX-a pentru următorul an, însă măsura urmează să fie analizată. Astfel, vor fi pierderi de aproximativ 35 de norme didactice la nivelul întregului județ, conform radiotimisoara.ro.

Digi24.ro

„Al doilea plan de invazie”. Armata Vietnamenului se pregătește pentru un posibil „război de agresiune” american: „Să fim vigilenți”

În acest context, profesorii vor fi extrem de afectați. Aceștia se tem că își vor pierde orele, iar o parte dintre ei vor fi nevoiți să-și completeze norma didactică în alte localități, aflate chiar la zeci de kilometri distanță. Unii se vor gândi serios să renunțe la aceste ore, iar alții să-și dea demisia.

Digisport.ro

Final de "telenovelă"! Cristiano Ronaldo și-a anunțat decizia

Ce se va întâmpla cu profesorii

FANATIK l-a contactat pe președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, cu privire la această chestiune. Liderul federației a subliniat că atât debutanții, cât și suplinitorii și cadrele titulare sunt extrem de afectați, dar, în primul rând, liceele tehnologice vor avea de suferit. În același timp, el a precizat că pentru unii profesorii se vor găsi soluții, unii vor primi un salariu mai mic, în timp ce alții vor părăsi sistemul de învățământ. Astfel, el etichetează această situație ca fiind „un pericol extraordinar”.

„Fiind mai puține clase, ca rezultat al măsurilor anunțate și al descreșterii naturale al populației școlare, categoric vor fi mai puține catedre, vor fi mulți colegi care vor intra în restrângere de activitate. Pentru unii se vor găsi soluții, pentru mulți nu se vor găsi soluții. Adică, cu alte cuvinte, vor fi ”disponibilizați”. Suntem în situația în care la completări de catedre, pentru a avea catedre complete, colegii noștri ar trebui să accepte ore care sunt situate în localități care se pot afla la 30-40-80 kilometri distanță de localitate de domiciliu.

Unii vor solicita să predea mai puține ore, pentru că nu vor putea face o astfel de navetă. Vor preda mai puține ore decât norma didactică de predare de 22 ore stablite pe Legea 141 și vor primi un salariu considerabil mai mic. Și atunci, ca efect, sunt colegi care vor părăsi sistemul de învățământ și, drept urmare nu vom avea cadre didactice calificate în sălile de clasă, vom beneficia, în ghilimele, de serviciile colegiilor necalificați și cei care vor fi afectați în ultima instanță vor fi elevii. Cam asta este realitatea învățământului preuniversitar”, a afirmat președintele FSE „Spiru Haret”, Marius Nistor.

Profesorii părăsesc România, iar nimeni nu mai vrea să fie cadru didactic

Liderul federației a mai menționat faptul că există un deficit de cadre didactice în statele europene și „nimeni nu mai este interesat de o carieră în domeniu”. De asemenea, Marius Nistor a menționat faptul că, în lipsă de profesori, se mai apelează și la studenți, dar și la pensionari, însă nici ei nu sunt interesați.

„Nimeni nu mai este interesat de o carieră în domeniu. De ce ar fi interesat cineva de așa ceva? Sunt profesori care părăsesc România și merg și predau în statele din Vest, pe o salarizare mult mai corectă, acolo unde sunt respectați cu adevărat. Noi nu avem de unde să aducem cadre didactice.

Noi nu avem cu ce anume să suplinim aceste goluri. Noi am ajuns să apelăm pe anumite discipline, cel puțin pe fizică, pe chimie, la studenții. Dar nici studenții nu prea sunt interesați de disciplinile în cauză. Am apelat la pensionari, dar în condițiile în care plata cu ora a scăzut drastic, față de ceea ce era în 2024, nici colegii noștri pensionari nu-și mai doresc să continue activitatea. Nu-și mai doresc să predea în sistemul de învățământ preuniversitar. Asta este realitatea. Și de la an la an situația devine din ce în ce mai gravă”, a mai declarat Marius Nistor pentru FANATIK.

De asemenea, liderul FSE „Spiru Haret” a precizat că au existat întâlniri la nivelul UNESCO în care s-a atras atenția asupra faptului că nu este normal ca sistemele de învățământ să fie supuse unor măsuri de austeritate. Cât despre efectele simțite de elevi, Marius Nistor a precizat că riscă să rămână fără profesor la catedră.

„Eu stau și îi urmăresc cu mare interes, mai ales pe reprezentanții autorităților locale, care se laudă că au investit în școli, sute de milioane, miliarde. Ar trebui să înțeleagă, o școală poate să fie ultramodernă, dar are nevoie de oameni în interior. Are nevoie de profesori, ca să fie cu adevărat școală. Păi noi nu prea mai avem profesori. Vedeți că se vor pensiona mulți în următorii ani. Lucru pe care l-au sesizat și cei de la OECD. Și nu mai avem ce aduce în locul lor.

Presupun că vor veni atunci, distinșii domni politicieni, să stea ei în sălile de clasă, să predea să iei în sălile de clasă, să vină ei să umple cancelarile, ca să-i pricep la absolut orice. Mai ales la tăiat”, a mai subliniat Marius Nistor.

Evaluarea Națională, un motiv de stres și burnout

Cu privire la situația în care vor fi puși elevii în urma acestor măsuri, FANATIK a discutat cu președintele Consiliului Național al Elevilor, Mihnea Haiduc. Acesta susține că se aștepta să ajungem la o astfel de situație, în contextul în care populația scade. În acest context, elevii vor fi nevoiți să ia o notă mult mai mare pentru a putea ajunge la liceul dorit. Pe de altă parte, învățământul tehnologic va avea mult de suferit, ajungându-se la reformă.

„Efectele sunt clare. Liceele care aveau medii bune o să aibă un impuls. Vor fi mai mulți elevi care vor vrea să intre pe mai puține locuri, iar la liceele de 9-9.50 o să crească media de admitere destul de mult. În același timp, este o măsură la care ne așteptam și datorită faptului că avem mai multe schimbări în învățământul tehnologic și vor dispărea și clasele de profesională, ceea ce înseamnă că învățământul tehnologic o să aibă o reformă și, de asemenea, se va schimba modul în care funcționează aceste licee”, a declarat președintele CNE, Mihnea Haiduc.

În acest context, cei care vor da Evaluarea Națională vor avea un stres în plus, pe ei fiind pusă o presiune mult mai mare. Mihnea Haiduc a subliniat faptul că o să existe cazuri în care elevii o sa cedeze psihic și elevii vor intra în burnout.

„Din păcate, presiunea va crește momentan pentru elevii care în anul acesta școlar, vor da Evaluarea Națională din cauza faptului că liceele dorite vor fi din ce în ce mai dorite. Media crește și pe lângă că examenul de Evaluarea Națională este un examen stresant, datorită faptului că este o unică șansă a elevilor de admitere la liceu, presiunea va crește. O să vedem și cazuri în care, din punct de vedere psihic, elevii sunt într-un burnout și vor avea diferite situații. O să vedem elevi leșinați, elevii care, din punct de vedere fizic sau psihic, nu vor mai putea duce o asemenea presiune”, a declarat Mihnea Haiduc pentru FANATIK.

Elevii riscă să urmeze un liceu pe care nu și-l doresc

Ca urmare a acestor măsuri, pentru București se estimează o reducere de peste 1.800 de elevii, ceea ce ar însemna desființarea a 70-80 de clase de a IX-a, arată edupedu.ro. Contactat de FANATIK, președintele Uniunii Elevilor Reprezentanți din București și Ilfov, Alexia Giușcă, susține că foarte mulți elevi riscă să ajungă la licee pe care nu și le doresc și va apărea și inegalitatea între instituțiile de învățământ.

„Există riscul ca liceele considerate de top să devină și mai greu accesibile, în timp ce alte unități să rămână cu mai puțini elevi sau cu clase care nu sunt formate cu numărul necesar de liceeni. Pentru mulți elevi, asta înseamnă stres suplimentar, sentimentul că o singură evaluare le poate influența decisiv parcursul și, în unele cazuri, chiar reorientarea către opțiuni pe care nu și le doresc.

Mulți elevi consideră că soluția reală ar fi investiția în liceele mai puțin căutate, astfel încât acestea să devină opțiuni atractive, nu de compromis, și să se echilibreze presiunea de pe liceele de top”, a declarat Alexia Giușcă.