Criza energetică, propaganda rusă și riscul instabilității politice la București. „Naivii utili ai Kremlinului vor încerca să profite de o problemă provocată deliberat de Rusia”

Deși coaliția PNL-PSD este departe de luna de miere, cu cereri de demisie reciproce pentru miniștrii celor două partide, România rămâne departe de o instabilitate politică ce ar putea fi provocată de mișcările populiste pe fondul crizei energetice sub influența propagandei Kremlinului.

Simion vrea un nou protest la București

Sâmbăta trecută, nu mai puțin de 75.000 de persoane au ieșit în stradă în Praga într-un miting organizat de forțele politice radicale din Republica Cehă, atât formațiunile de extremă dreapta cât și Partidul Comunist, împotriva UE și NATO, considerate vinovate pentru actuala criză energetică prin ajutorul militar acordat Ucrainei. Analiștii politici au subliniat că deși aceste proteste sunt diferite de protestele recente anti-NATO din Bulgaria, ele exemplifică un curent populist pe care Rusia va căuta să-l amplifice în această iarnă cu scopul de a submina ajutorul dat Ucrainei de către statele occidentale.

La o zi după acest protest, George Simion, revenit pe ecranele televiziunilor după nunta sa de acum câteva zile, a precizat că vrea organizarea la București a unui protest similar la începutul lunii următoare.

„E un an de când am făcut un protest împotriva introducerii certificatului verde la locul de muncă și împotriva măsurilor din perioada pandemiei. Motivul nu mai este cel din pandemie, este așa-zisa criză energetică. Nu este nicio criză energetică. România produce la fel de multă energie ca acum un an, când nu era niciun război, doar că au început să majoreze prețul energiei peste tot în lume și să simuleze această criză energetică. Cerem alegeri anticipate. Este un protest anti-guvernamental. Putem fi independenți energetic, dar nu se dorește”, a declarat liderul AUR duminică seară la postul Antena 3.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Dacă va reuși organizarea acestui protest, ar fi al treilea miting pe care liderul AUR încearcă să-l organizeze de la începutul războiului din Ucraina. Primul protest a fost la doar patru zile de la declanșarea invaziei ruse, AUR a încercat organizarea unui miting al fermierilor în care să blocheze Capitala cu tiruri, camioane și tractoare după modelul unui protest similar din Canada de la începutul anului. Dacă protestul a fost un mare eșec, prezentându-se doar 2.000 de persoane, următorul protest anunțat în luna imediat următoare, vizând creșterea prețului la carburanți, a fost un și mai mare eșec.

De altfel, de la începutul războiului din Ucraina, liderii AUR, care până atunci au avut un discurs anti-UE, și-au diminuat vizibil ieșirile publice iar popularitatea partidului și a liderului său s-au prăbușit de la peste 20 de procente la puțin peste zece. Analiștii politici au subliniat atunci că prăbușirea AUR în sondaje a venit în contextul în care în rândul societății rămâne există o largă antipatie față de Rusia, iar AUR nu a venit niciodată cu un mesaj clar de condamnare a Moscovei pentru acest război. De altfel, cel mai recent mesaj al partidului legat de conflictul din Ucraina a fost în luna mai a acestui an când autoritățile de la București că au favorizat exporturile ucrainene prin Portul Constanța în dauna fermierilor români.

Fostul ministru de externe al României, istoricul Adrian Cioroianu a declarat luni la postul Digi24 că în România ar putea exista genul de demonstrații pe care le-am văzut în Cehia, chiar dacă fără drapelul Rusiei. „Sunt partide capabile să scoată lumea în stradă speriindu-i și cred că vom mai asista la astfel de proteste. România se află la polul opus Cehiei, unde euro-scepticismul este la cote ridicate, plus există o temere față de Rusia în rândul populației noastre. Dar și la noi există partide politice care vor încerca să scoată lumea în stradă, nu cu Rusia, ci vorbind despre facturile la gaze, creșterea prețurilor la energie”, a precizat Adrian Cioroianu.

De altfel, la începutul acestei luni, Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul SNSPA a realizat o analiză privind simpatiile pro-Rusia în rândul electoratului român, concluzia fiind că atitudinile pro-vestice rămân dominante în rândul românilor, cu peste treimi dintre aceștia declarând că au încredere în NATO și UE. În ceea ce privește electoratul cu atitudini pro-ruse, reprezentat în principal de tineri fără loc de muncă sau educație superioară, acesta se concentrează în principal la AUR (17%) și UDMR (10%), dar și în PSD (6%).

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

De altfel, oficialii AUR au precizat pentru FANATIK că protestul pe care George Simion a anunțat că intenționează să-l organizeze „nu are nicio legătură cu războiul din Ucraina”, poziția partidului față de acest conflict rămânând cea exprimată anterior.

„Noiembrie, vârful războiului hibrid al Rusiei”

La începutul lunii august, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență a subliniat într-un raport că scumpirea alimentelor, creșterea inflației și criza energetică pot avea un efect de domino una asupra celeilalte și genera riscuri pe plan social și politic. „Pe fondul multiplelor crize pe care anticipăm că România le-ar putea traversa în viitorul apropiat, este posibilă încercarea valorificării nemulțumirilor populației de către actori ostili intereselor naționale. Scăderea nivelului de trai, dificultățile economice, de asigurare a nivelului de confort uzual – cauzate de criza energetică, alimentară și cea a aprovizionării cu anumite bunuri – pot reprezenta terenul fertil pentru amplificarea curentelor naționaliste, extremiste sau populiste”, se arată în raportul E-ARC, document care subliniază că reziliența societală și democratică a țării noastre ar putea fi puse la încercare de amplificarea propagandei și dezinformării, a tentativelor de manipulare a populației.

De altfel, zilele trecute ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat că Rusia duce un război hibrid în toate țările din Europa Centrală și de Est încercând o manipulare a opiniei publice din toate aceste țări, inclusiv România. Declarațiile oficialului român au venit în contextul în care Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat România că acordă ajutor militar Ucrainei și a somat Bucureștiul să recunoască deschis acest lucru.

Fostul deputat PNL, Ovidiu Raetchi, președintele Centrului pentru Reziliență, este de părere că Rusia va încerca să profite la maxim de această criză economică, încercând să lege prețurile la energie cu ajutorul militar oferit Ucrainei, și este de părere că luna noiembrie ca reprezenta vârful propagandei ruse în statele occidentale.

„Este un narativ încurajat de Kremlin, fără îndoială, știam că asta urmează în această toamnă. E posibil ca în cazul unor forțe eurosceptice mesajul să fie preluat din propriile interese populiste, fără să mai fie necesare încurajări din partea Moscovei. Sunt, ca să fim delicați, “naivii utili” ai Kremlinului. Se va încerca să se profite de o problemă economică reală, provocată deliberat de Rusia pentru a destabiliza politic Occidentul și a forța concesii teritoriale în Ucraina.

Asta s-a întâmplat și în perioada interbelică, atunci când criza economică a fost instrumentalizată de Germania pentru a justifica mari schimbări de frontieră. E o luptă fundamentală pentru educație pe care Occidentul o duce împotriva dezinformării și a demagogiei, pentru că dacă europenii cedează în fața șantajului energetic și a creșterii temporare de prețuri, ei vor rămâne pe termen lung vulnerabili și vom cunoaște la nesfârșit același șantaj când Vladimir Putin va mai dori ceva – orice.

Singura soluție rațională și morală este așadar o rezistență acum din partea publicului educat, astfel încât influență Rusiei în energie să fie eliminată cât se poate de repede. Va fi un vârf al războiului hibrid rus împotriva Europei – noi estimăm în noiembrie, când Putin speră ca nervii europenilor să cedeze – dar credem că prin comunicare strategică publicul european va rămâne loial Ucrainei, care rămâne victima unei agresiuni inacceptabile”, a declarat, pentru FANATIK, Ovidiu Raetchi.

Potrivit acestuia este în mod evident în interesul național al României să nu ajungă să aibă o graniță comună cu Rusia, în ciuda improbabilității acestui fapt date fiind ultimele evenimente de pe frontul din Ucraina, însă subliniază că susținerea Ucrainei din partea românilor este în primul și în primul rând o datorie morală.

„Sigur că niciun stat nu își dorește o frontieră comună cu o țară care a lansat recent atâtea agresiuni militare neprovocate, respinse categoric de dreptul internațional, precum Rusia,  însă eu cred ca în acest context ne raportăm în primul rând la necesitatea de a sprijini integritatea teritorială a Ucrainei, pentru că este un lucru drept, moral, uman și în acord cu legile internaționale. Sigur că în subtext toți medităm la interesul național, dar în astfel de momente când dreptatea e flagrant încălcată și când o putere militară încearcă pulverizarea ordinii internaționale, calculele națiunilor trebuie să prioritizeze solidaritatea cu victima agresiunii, pentru că dacă doar așa se revine la normalitate diplomatică și la o ordine de drept”, a mai precizat Ovidiu Raetchi pentru FANATIK.

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că în cele șase luni de război din Ucraina și a tuturor mesajelor venite din partea Moscovei sau a acțiunilor acesteia de a pune capăt livrărilor de energie, în rândul opiniei publice din țara noastră nu a existat o amplificare a sentimentelor anti-ucrainene.

„Nu cred că a existat la nivelul opiniei publice din România o schimbare cu privire la natura conflictului din Ucraina. Rămân aceiași, AUR și încă câțiva. Am văzut o nuntă politică urmată acum de un mesaj prin care se încearcă folosirea nemulțumirilor din rândul populației prin aberații de genul, am văzut declarațiile lui George Simion, că nu există niciun fel de criză, că este o schimbare speculativă produsă de Occident. Ca și cum Occidentul a crescut prețul la gazele naturale.

Pentru orice om care are capacitatea de analiză lucrurile sunt clare, însă nu acestora li se adresează Simion. El se adresează celor care au niște nemulțumiri profunde și care aderă la pozițiile conspiraționiste pentru a-și manifesta opoziția față de sistem. Acesta este publicului lui, cei care nu-și pot găsi în sistemul actual o poziție sigură, stabilă, și care să le ofere perspective de viitor”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Pîrvulescu.

Stabilitate la nivel politic

În ceea ce privește situația politică din România, după șase luni de război în Ucraina și criză economică, atât partidele principale aflate la guvernare cât și liderii acestora rămân pe primele poziții în ceea ce privește încrederea populației, cu partidele de opoziție, USR și AUR, situate la circa 10% în ceea ce privește încrederea electoratului. Totuși, în ciuda situației economice dificile, atât PNL dar mai ales PSD au evitat măsurile nepopulare. Ba mai mult, cele două partide se bat în declarații populiste, după ce PSD a anunțat că dorește majorarea pensiilor cu 10%, liberalii, prin vocea lui Rareș Bogdan, au cerut majorarea cu 16%.

Profesorul Cristian Pîrvulescu este de părere că stabilitatea de pe scena politică în acest moment este una „rezonabilă” situația fiind departe de perioada crizei economice din 2010, atunci când măsurile de austeritate au dus la prăbușirea încrederii în PDL și președintele Traian Băsescu. Asta deși economiștii au subliniat că inflația galopantă din ultimul an, preconizată să continue și anul viitor, alături de tarifele uriașe la energie au micșorat drastic veniturile românilor, asemenea unei politici de austeritate.

„Gradul de stabilitate este rezonabil în condițiile în care relația dintre aceste partide era una tensionată. Istoria relației dintre ele, și uneori și la nivel local, era una complicată. În ultimii ani fusese o confruntare destul de dură, mai ales în perioada Dragnea, între PSD și PNL, așa că pentru moment situația este rezonabilă, nu cred că ne putem aștepta la schimbări radicale.

Astăzi nu suntem în situația din 2009-2010. Avem un climat politic rezonabil, și atacurile la care am asistat urmăresc de fapt destabilizarea Guvernului, așa cum a fost atacul împotriva UDMR. Nu spun că poziția UDMR este sau nu justificată, nu acest lucru ne interesează în acest moment, evident înțelegem cu toții că liderii UDMR nu vor putea să-l critice pe Viktor Orban câtă vreme acesta are încrederea cvasi-absolută a maghiarilor din Transilvania.

În ceea ce privește conflictul dintre PSD și PNL, trebuie să înțelegem că PSD a intrat în această guvernare pentru interesele geo-strategice nu este dispus să se predea. Va încerca să-și mențină electoratul și va face chiar un șantaj asupra premierului cel puțin până când vor prelua ei această funcție. Însă fac aceste lucruri în sensul negocierii și întăririi poziției, pentru că înțelegerea inițială nu a fost una suficient de clară. Aici stă de fapt toată problema, plus, bănuiesc, în interiorul celor două partide sunt unii care nu au curajul să conteste deciziile președințiile de partid, dar care au aspirații prezidențiale și vor să creeze tensiuni între cele două partide. Există și la PNL și la PSD grupări care vor să-și lanseze favoriții la alegerile prezidențiale”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Pîrvulescu.