Criză în Mossad. Planul secret de răsturnare a regimului din Iran s-a năruit, iar șeful spionilor e în vizorul lui Netanyahu

Presa israeliană a publicat în ultimele zile mai multe articole legate despre nemulțumirile premierului israelian Benjamin Netanyahu în legătură eșecului previziunilor spionilor Mossad, care îl asigurau înainte de război că este posibilă răsturnarea regimului ayatollahilor din Iran. Tensiunile s-au extins acum până spre vârful celei mai de temut agenţii de spionaj din lume şi este vizat de critici inclusiv directorul general al serviciului David Barnea.

Planul Mossad de răsturnare a regimului iranian e vechi de peste 10 ani

După masacrul din 7 octombrie 2023, Netanyahu a încercat să pună în aplicare planurile Mossadului împotriva Iranului, planuri în care s-au investit miliarde de dolari de-a lungul anilor. Ulterior, s-a dovedit că planul iniţial conceput de Mossad nu era suficient de solid şi de nenumărate ori au fost necesare adăugiri, corecții și ajustări, respinse însă de Netanyahu din riscurilor implicate.

Unii au crezut mai mult, alţii mai puţin în planurile Mossadului împotriva Iranului, dar un lucru este cert: este un plan în care s-au investit miliarde de dolari, cu mult înainte de declanșarea războiului „Săbiile de Fier”, numele dat operaţiunii contra Hamas. Planul a fost conceput de fostul director al Mossad, Tamir Pardo (2011-2016), cel care i-a urmat în funcţie în 2016, Yossi Cohen, nu a fost entuziasmat de el, însă noul şef, David Barnea, l-a repus pe masă şi chiar a cerut resurse suplimentare pentru el, pe care le-a şi primit. Însă nici aşa planul nu a devenit suficient de solid şi au fost necesare în mod repetat completări, corecţii şi ajustări.

Deşi un succes la prima vedere, operaţiunea pagerelor din Liban nu a avut amploarea dorită

Abia în martie 2024 a fost luată decizia, iar Mossadul a pierdut influenţa pe acest dosar. Netanyahu a încredințat conducerea întregii campanii împotriva Iranului armatei israeliene (IDF), sub conducerea șefului Statului Major de atunci, Herzi Halevi, și a comandantului Forțelor Aeriene, Tomer Bar. Șeful Diviziei de Operațiuni de la acea vreme i-a prezentat lui Netanyahu prima parte a planului de atac, care ulterior a devenit baza operațiunii „Ca un Leu” (Am Kelavi), iar astăzi este desfășurată cu și mai mult succes în cadrul operaţiunii „Răgetul Leului” (Shaagat HaAri). Privitor la Mossad, Netanyahu a numit o comisie condusă de fostul șef interimar al Consiliului de Securitate Națională, Yaakov Nagel, pentru a analiza cauzele eşecului planului operațional conceput de agenţi, iar aceasta a recomandat închiderea lui. Într-adevăr planul a fost abandonat, după ce Nagel a găsit o listă lungă de lacune.

Digi24.ro

Kelemen Hunor a vorbit cu Peter Magyar și merge la Budapesta. Ce spune despre relația cu Tisza și susținerea acordată de UDMR lui Orban

Pe frontul libanez, operațiunea pagerelor ucigaşe din septembrie 2024 a fost percepută ca un succes, însă realitatea este că acțiunea – inițiată de cel care ulterior a devenit șef de divizie în Mossad – trebuia să fie mult mai dramatică și să provoace pagube mult mai mari Hezbollahului, după cum arată rapoarte consultate de portalul israelian Ynet. Amploarea ei a fost diminuată de faptul că unii membri ai organizaţiei teoriste au devenit suspicioşi cu privire la pagerele pe care le-au achiziționat, iar asta a grăbit declanşarea operaţiunii a împiedicat o lovitură mult mai grea asupra organizației.

Digisport.ro

S-a terminat! Anunț de la cel mai înalt nivel: lovitură de proporții pentru Iran

„Şeful Mossad a dat impresia că obiectivul e realizabil prin atacuri asupra Iranului”

Inclusiv fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu modul și momentul implementării planului, susținând că s-a ratat oportunitatea de a elimina mii de combatanți Hezbollah. „În privința Libanului, trebuie recunoscut meritul Mossad pentru sprijinul în eliminarea lui Nasrallah. Nu a fost o operațiune condusă de agenţie, dar contribuția a fost importantă pentru rezultat”, se arată în raportul consultat de publicaţia israeliană.

În ceea ce privește răsturnarea regimului de la Teheran, imaginea este mai complexă. Şeful Mossad, David Barnea, susține că nu s-a angajat niciodată să răstoarne regimul iranian, nici la începutul campaniei, nici pe parcursul ei. Evaluarea sa vorbea despre un proces care s-ar putea realiza doar după încheierea atacurilor. Totuşi, acum a ieşit la iveală faptul că cea mai mare parte a planului său iniţial nu a fost implementată. Dacă unele părți au fost aprobate pentru execuție, altele așteaptă încă aprobarea, iar în privința succesului este prea devreme pentru concluzii. Publicaţia israeliană prezintă însă și versiunea unor surse care au asistat la discuţii private ale şefului Mossad și ale adjunctulului acestuia, iar pe baza celor auzite susțin contrariul. „Potrivit acestora, Barnea nu a promis explicit, dar a creat impresia că obiectivul este realizabil în timpul atacurilor asupra Iranului”, scrie publicaţia.

Netanyahu doreşte să pună un adjunct al său la şefia Mossad

Relația dintre actualul șef al Statului Major israelian, Eyal Zamir, și David Barnea este incomparabil mai bună decât relația care a existat între fostul șef de stat major, Herzi Halevi, și Barnea, relație caracterizată de fricțiuni în aproape fiecare problemă operațională. De altfel, relația tulbure dintre Halevi și Netanyahu a creat un sentiment de „lună de miere” între Barnea și Netanyahu,  dar în practică, dintr-o perspectivă profesională, având în vedere dezamăgirea față de performanța Mossad pe parcursul operaţiunii „Săbiile de Fier”, imaginea era mai complexă. Atât de complexă încât candidatul preferat al lui Netanyahu pentru funcția de şef al Mossad este secretarul său militar, generalul Roman Gofman, nu un membru din interiorul agenţiei. Experţii văd în asta un fel de un vot de neîncredere acordat de premier șefului Mossad.

Privind spre viitor, adevăratul test abia urmează: dacă chiar și într-un an regimul iranian se va prăbuși, întreaga opinie publică israeliană îl va aplauda pe șeful Mossad. Dacă nu, acesta va trebui să ofere explicații, mai ales la întrebarea dacă Mossad a avut cu adevărat un plan operațional coerent.