Criza politică din Irak s-a soldat cu zeci de morți. Cine este Moqtada al-Sadr, clericul șiit aflat în centrul protestelor

Luptele din capitala Irakului par să se fi domolit, după ce figura din centrul crizei le-a cerut susținătorilor săi să pună capăt protestelor. Violențele au izbucnit după ce al-Sadr a spus că se retrage din viața politică.

Influentul cleric șiit, aflat în centrul protestelor sângeroase din Irak

Sute de oameni care au fost campați în fața parlamentului din Bagdad timp de săptămâni s-au dispersat conform instrucțiunilor influentului cleric musulman șiit Moqtada al-Sadr.

Luni, cel puțin 23 dintre adepții săi au fost uciși în confruntări cu forțele de securitate și milițiile aliniate cu Iranul. Violențele au izbucnit după ce al-Sadr a spus că se retrage din viața politică. Anunțul său a urmat mai multor luni de blocaj în privința formării unui nou guvern.

Observatorii au spus că mișcarea lui al-Sadr ar putea fi tactică, după ce și-a anunțat retragerea politică de mai multe ori înainte.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Blocul lui al-Sadr a câștigat cele mai multe locuri la alegerile din octombrie anul trecut, dar el nu a fost de acord cu o coaliție cu al doilea cel mai mare bloc, format în principal din partide șiite rivale, susținute de Iran.

Violențele de luni au venit după săptămâni de tensiuni crescânde, timp în care susținătorii săi au luat cu asalt parlamentul de două ori.

Când al-Sadr a postat pe Twitter anunțul retragerii din politică, protestatarii au pătruns în clădirile guvernamentale din așa-numita Zona Verde, o zonă puternic fortificată din centrul Bagdadului.

Au fost trase focuri de către susținători ai unui bloc șiit rival, au spus martorii, declanșând unele dintre cele mai grave violențe din Bagdad din ultimii ani.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Marți dimineață, al-Sadr le-a ordonat susținătorilor săi să se retragă și și-a cerut scuze poporului irakian pentru vărsarea de sânge. „Această revoluție, atâta timp cât este afectată de violență, nu este o revoluție”, a spus el într-un discurs televizat, citat de BBC.

Câteva clipe mai târziu, sute de susținători ai săi au început să părăsească Zona Verde, iar armata a ridicat restricția de circulație la nivel național.

Moqtada al-Sadr, în vârstă de 48 de ani, are milioane de adepți și este văzut de mulți ca o imagine a luptei împotriva corupției endemice, a sărăciei și a șomajului ridicat care îi afectează pe irakienii obișnuiți.

Cine este Moqtada al-Sadr?

Clericul musulman șiit a devenit proeminent după invazia condusă de SUA, când înfricoșătoarea sa miliție Armata Mehdi a luptat cu trupele străine și a fost acuzată că a condus „echipe ale morții”.

În ultimul deceniu, s-a reinventat ca naționalist și militant anticorupție, devenind o persoană cu puternică influență politică.

Dar un conflict între el și rivalii săi susținuți de Iran în urma alegerilor parlamentare neconcludente din octombrie 2021 a lăsat țara fără un nou guvern și a declanșat tulburări 10 luni mai târziu.

Moqtada al-Sadr este fiul cel mai mic al eminentului cleric musulman șiit Marele Ayatollah Muhammad Sadiq al-Sadr – care a fost asasinat în 1999 de agenți ai regimului lui Saddam Hussein, potrivit informațiilor care circulă în spațiul public.

El era practic necunoscut în afara Irakului înainte de invazia din martie 2003. Dar, în revoltele care a urmat, al-Sadr a apărut ca un protector al șiitilor dezavantajați și lipsiți de drepturi, care nu s-au simțit reprezentați de sistemul clerical pacifist sau de politicienii exilați anterior.

El a valorificat instituțiile caritabile fondate de tatăl său pentru a distribui alimente, pentru a oferi asistență medicală și pentru a-și asuma multe dintre funcțiile administrației locale din suburbiile șiite din Bagdad.

În ciuda faptului că avea puține acreditări religioase, al-Sadr a călcat pe urmele tatălui său ținând rugăciuni de vineri pentru a se adresa unui public mai larg – o practică care a subminat și sistemul tradițional de vechime în șiismul irakian. Și-a folosit predicile pentru a-și exprima opoziția față de ocupația străină.

Armata Mehdi, instrument de luptă contra coaliției conduse de SUA

În iunie 2003, al-Sadr a înființat o miliție – Armata Mehdi – care a început să conteste coaliția condusă de SUA.

La sfârșitul lunii martie 2004, au izbucnit ciocniri aprige între Armata Mehdi și trupele coaliției, după ce un ziar sadrist a fost interzis pentru incitarea la violență anti-SUA și a fost emis un mandat de arestare pentru al-Sadr în legătură cu uciderea clericului șiit moderat Abdul Majid. al-Khoei.

Luptele au durat aproximativ șase luni și au cauzat daune semnificative orașelor sfinte șiite Najaf și Karbala. Adepții săi au suferit pierderi grele, dar confruntarea a cimentat poziția lui al-Sadr ca o forță de luat în seamă.

În 2005, el a decis să se implice în procesul politic și s-a aliat cu alte partide șiite pentru cele două alegeri parlamentare din acel an. După ce a câștigat 32 de locuri la cele doua alegeri, mișcarea sa a primit controlul mai multor ministere din noul guvern dominat de șiiți.

În 2006, un atac cu bombă asupra unui sanctuar șiit de către militanții sunniți din Al-Qaeda din Irak a declanșat o creștere a violenței sectare în care au fost ucise sute de mii de oameni.

Armata Mehdi a oferit protecție civililor șiiți care trăiesc în fortărețele sale. Dar a fost acuzată și de operarea unor „echipe ale morții” care au vizat civili arabi sunniți pentru a se răzbuna pentru atacurile jihadiste.

Sadr ar fi fugit în Iran la începutul anului 2007, după ce armata americană a trimis mii de militari suplimentari în Irak în efortul de a stabiliza țara. De asemenea, el s-a retras din guvern din cauza refuzului acestuia de a stabili un calendar pentru retragerea SUA din Irak.

În anul următor, premierul irakian de atunci Nouri Maliki a ordonat o operațiune majoră a armatei în Basora pentru a contracara milițiile șiite. Câteva sute de membri ai Armatei Mehdi au fost uciși înainte ca al-Sadr să le spună să înceteze lupta. Ulterior a ordonat oprirea operațiunilor armate ale miliției și a declarat că aceasta va fi transformată într-o organizație culturală și socială.

Moqtada al-Sadr, artizanul unor proteste sângeroase

Moqtada al-Sadr s-a întors în Irak din exilul autoimpus la începutul lui 2011, după ce susținătorii săi au obținut câștiguri în alegerile din anul precedent și s-au alăturat unei noi coaliții de guvernare conduse de Maliki.

După retragerea armatei americane la sfârșitul anului 2011, Maliki a devenit o figură din ce în ce mai dezbinătoare, iar violența sectantă a crescut. El a fost acuzat de corupția endemică care a afectat Irakul și de politicile divizioniste care au înstrăinat comunitatea arabă sunnită minoritară, ambele contribuind la ascensiunea grupului jihadist Statul Islamic (IS).

În 2014, militanții IS au învins armata irakiană și au preluat controlul asupra unor mari părți din nordul și vestul Irakului. Al-Sadr a fost printre cei care l-au forțat pe Maliki să demisioneze din cauza fiasco-ului. El a înviat, de asemenea, Armata Mehdi sub un nou nume – Brigăzile Păcii – pentru a ajuta la lupta contra IS.

În 2016, al-Sadr a condus o mișcare de protest anticorupție care a susținut planul noului prim-ministru Haider al-Abadi de a aborda patronajul politic prin numirea unui cabinet de tehnocrați independenți.

Susținătorii săi au luat cu asalt de două ori Zona Verde a Bagdadului, zona puternic fortificată care găzduiește multe clădiri guvernamentale și ambasade străine, împiedicând activitățile parlamentului timp de săptămâni și provocând mai multe morți.

Au existat și alte proteste sângeroase în 2017, deoarece adepții clericului au cerut o revizuire a comisiei electorale.

Al-Sadr a format o alianță puțin probabilă cu șase grupuri, în mare parte laice, pentru alegerile din 2018. Saeroun (Marșul către Reformă), care a promis să combată corupția și să respingă ingerința străină în Irak, a ieșit drept câștigătorul surpriză, asigurându-și 54 din cele 329 de locuri în parlament.

După câteva luni de blocaj, al-Sadr a fost de acord să-l numească pe veteranul politician islamist șiit Adel Abdul Mahdi ca prim-ministru. În schimb, susținătorii săi au fost numiți în posturi de vârf în ministere și organe de stat.

Al-Sadr își întărește controlul asupra puterii politice

În octombrie 2019, mii de tineri irakieni care au fost furioși de șomajul ridicat, corupția endemică, serviciile publice îngrozitoare și interferența străină au ieșit pe străzile din Bagdad și din orașele sudice predominant șiite pentru a cere sfârșitul regimului politic.

Peste 550 de protestatari au fost împușcați uciși de forțele de securitate și de oameni înarmați suspectați de legături cu milițiile susținute de Iran în timpul a cinci luni de tulburări.

În ciuda rolurilor susținătorilor săi în guvern, al-Sadr a susținut apelurile pentru demisia lui Abdul Mahdi. El a supravegheat apoi numirea lui Mustafa al-Kadhimi, un fost șef al serviciilor de informații considerat slab din punct de vedere politic, ca prim-ministru și și-a întărit controlul asupra ministerelor guvernamentale.

El a contribuit, de asemenea, la promovarea unei noi legi electorale înainte ca alegerile anticipate să fie organizate în octombrie 2021.

Saeroun a jucat eficient noul sistem electoral și a ajuns să câștige 73 de locuri. Alianța Fatah (Cucerirea), care cuprinde aripile politice ale milițiilor susținute de Iran din Forțele de Mobilizare Populară, a obținut între timp doar 17 locuri, în timp ce Alianța Statului de Drept a lui Nouri Maliki a câștigat 33.

Al-Sadr a încercat să excludă blocul rivalilor săi șiiți, Cadrul de Coordonare, din noul guvern, unindu-și forțele cu blocurile arabe sunite și kurde în parlament. Au urmat însă luni de blocaj, deoarece nu a reușit să obțină suficiente voturi pentru alegerile sale de președinte și prim-ministru.

În iunie, al-Sadr le-a spus tuturor parlamentarilor săi să demisioneze ca „un sacrificiu din partea mea pentru țară și popor pentru a-i scăpa de destinul necunoscut”. Locurile lor au fost alocate formațiunii aflate pe locul secund în circumscripțiile lor, iar Cadrul de Coordonare a devenit cel mai mare bloc.

În ciuda mișcării, al-Sadr și-a continuat eforturile de a influența formarea noului guvern. Susținătorii săi au organizat două proteste în clădirea parlamentului la sfârșitul lunii iulie, după ce el a respins nominalizarea lui Mohammed Shia al-Sudani pentru funcția de premier.

O lună mai târziu, au luat cu asalt Zona Verde din nou, după ce clericul și-a anunțat „retragerea definitivă” din politică și închiderea tuturor funcțiilor politice ale mișcării sale. Cel puțin 30 de persoane au fost ucise și alte sute au fost rănite în confruntările cu forțele de securitate și milițiile susținute de Iran.