Criză totală pe piața muncii. Zeci de mii de locuri disponibile, zero doritori. Ce fac firmele ca să supraviețuiască

Piața muncii din România se confruntă cu o criză fără precedent: angajatorii se plâng că nu mai găsesc suficienți candidați, în special muncitori calificați. FANATIK a demarat o anchetă pentru a înțelege ce a dus la această situație și ce soluții au companiile pentru a acoperi deficitul de personal.

Ce provoacă deficitul de muncitori calificați în România?

În ultima lună, pe piața muncii din România au fost publicate aproximativ 30.000 de locuri de muncă, dintre care circa 7.500 doar de la începutul lunii septembrie. Cele mai multe oferte se adresează candidaților aflați la început de carieră și muncitorilor calificați, aceste două categorii însumând peste 60% din pozițiile disponibile.

Angajatorii se confruntă în continuare cu un deficit de personal, cauzat atât de migrarea specialiștilor către țările unde salariile sunt mai mari, cât și de interesul tot mai scăzut al tinerilor pentru meserii operaționale. În acest context, unele posturi entry-level sunt ocupate de persoane cu vârsta de peste 40 de ani.

De ce nu mai găsesc angajatorii muncitori calificați

FANATIK a demarat o anchetă pentru a afla de ce piața muncii din România a ajuns într-o situație atât de tensionată. Angajatorii se plâng că nu mai găsesc suficienți oameni, în special pe posturi de implementare, iar în cazul muncitorilor calificați, criza este istorică. Sorin Faur, reprezentant al pieței de resurse umane a explicat punctual ce se întâmplă.

Digi24.ro

Băsescu: „Tandemul Trump–Putin a fost bătut măr de poporul maghiar. Trump va pleca, America rămâne!”

„Deficitul de personal pe piața muncii, mai ales pe poziții de execuție, este foarte mare. Vorbim de zeci de mii, poate chiar o sută de mii de oameni care nu sunt de găsit pentru a acoperi aceste meserii. Asta, pentru că românii care ar face aceste joburi sunt plecați.

Digisport.ro

Scene absolut rușinoase în Italia: Cristi Chivu, înjurat la scenă deschisă!

În ceea ce privește muncitorii calificați, avem un deficit istoric. În principal lipsesc sudori, mecanici, fierari, betoniști, macaragii, șoferi de tir, șoferi pe mașini de marfă. Categorii superioare categoriei B de condus autovehicule sunt foarte greu de găsit”, a declarat Sorin Faur, de la Academia de HR, pentru FANATIK.

Câți muncitori sunt căutați pe piața românească în septembrie 2025

Conform datelor disponibile, începând cu 3 septembrie 2025, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a înregistrat un total de 34.641 de locuri de muncă vacante la nivel național.

Dintre acestea, 19.218 de posturi sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale, iar 2.179 de locuri sunt adresate celor cu studii superioare. Restul de 13.244 de locuri de muncă sunt destinate persoanelor cu studii medii, inclusiv muncitorilor calificați și necalificați.

Cum pot firmele să acopere lipsa de personal

În contextul deficitului tot mai accentuat de personal, angajatorii caută soluții pentru a acoperi posturile vacante. Faur explică, de fapt, care sunt variantele disponibile și limitele acestora.

„Singura soluție de a acoperi deficitul din resurse interne este să iei de la alte companii. Însă, este o variantă foarte limitată, deoarece sunt oameni ancorați în cadrul firmelor și dacă încearcă să plece de acolo, li se face o contraofertă de nerefuzat.

Alții s-au dus în zona de Uber și servicii de genul acesta. Și nu vor să se mai întoarcă în calitate de angajat”, a menționat specialist în Resurse Umane.

Câți șoferi activează în ridesharing în România

În România, la sfârșitul lunii mai 2025, platformele de ridesharing Uber și Bolt aveau împreună peste 100.000 de șoferi afiliați, conform datelor oficiale ale Autorității Rutiere Române (ARR). Specifically, Bolt avea 54.480 de șoferi, iar Uber 51.422.

Acești șoferi nu sunt angajați în sensul tradițional al cuvântului, ci colaborează cu platformele prin diverse forme legale, precum PFA-uri sau contracte de colaborare. Pentru o comparație, numărul total de angajați în sectorul transportului de persoane în România a fost de aproximativ 10.426 în 2023, conform datelor disponibile.

Poate importul de forță de muncă din străinătate să rezolve criza angajaților calificați

Pe lângă transferul de angajați între companii, o altă opțiune luată în calcul de angajatori este recrutarea forței de muncă din străinătate. Totuși, aceasta nu reprezintă o soluție viabilă pentru toate domeniile, în special pentru muncitorii calificați.

„A doua este importul de forță de muncă din afară, dar pe aceste domenii nu este o soluție. La categoria de muncitori necalificați, da. Abilității de limbă nu sunt neapărat importante.

În zona de muncitori calificați, cunoașterea unei limbi de circulație internațională, sau, ideal româna, devine aproape o condiți”, a continuat acesta.

De ce tot mai mulți români renunță la meseriile clasice pentru ridesharing

În plus față de lipsa de candidați și migrația forței de muncă, specialiștii remarcă și motivele personale pentru care unii angajați aleg să părăsească meseriile tradiționale. Sorin Faur explică faptul că intensitatea și responsabilitatea unor joburi, în special în transportul pe distanțe lungi, dar și dorința pentru mai multă libertate, îi determină pe mulți să opteze pentru alternative precum ridesharing.

„Motivele sunt multiple. Unii au obosit, pentru că aceste joburi sunt intense. Mai ales șofatul pe termen lung, cu transport de marfă, în condiții cu mare responsabilitate pe drumuri internaționale mai bune, mai proaste și în România și peste tot. Plecările de acasă, luni de zile. Familiile.

Alții, pur și simplu, vor mai multă libertate. Pentru că un job de la 9:00 la 17:00 presupune, chiar dacă ai dispoziția necesară sau nu, prezența la program. Pe când, în ride-sharing te duci dacă vrei. Sunt meserii relativ bănoase care îți oferă libertate”, a mai explicat Faur, pentru FANATIK.

În ce domenii se caută cei mai mulți angajați în România

În ceea ce privește domeniile de activitate, cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în următoarele sectoare.

Construcții: muncitori în domeniul zidăriei, faianței, gresiei, parchetului, betoniștilor, dulgherilor, fierar-betoniștilor, zidarilor, tencuitorilor și macaragiilor.

Industrie: muncitori necalificați la asamblarea și montarea pieselor, operatori la mașini-unelte cu comandă numerică, operatori la prelucrarea cauciucului și a spumei poliuretanice, precum și operatori la obținerea produselor din spume poliuretanice și latex.

Servicii: ajutoare de bucătar, lucrători în bucătărie (spălători vase mari), casieri, lucrători comerciali, agenți de securitate, șoferi de autoturisme și camionete, manipulanti mărfuri și curieri.

De ce este atât de dificil să găsim muncitori calificați în România

Pe piața muncii din România, găsirea muncitorilor calificați rămâne o provocare majoră. Electricienii, meseriașii și mecanicii auto sunt, de asemenea, extrem de căutați, iar competențele lor se verifică rapid prin teste practice.

„Electricienii de înaltă și joasă tensiune sunt iar foarte greu să găsești. Meseriașii și, în general, oamenii care au ceva abilități tehnice, mecanicii auto. Mai ușor găsești, paradoxal, manageri decât muncitori calificați.

Sunt meserii practice unde se vede foarte rapid, după o probă de 5 minute, dacă știe să sudeze doi centimetri de placă. Adresarea unor întrebări simple legate de cum torni un cofraj, în cazul betoniștilor, sau cum asamblezi niște colțari de metal pentru un fierar, te ajuta instant să îți dai seama ce știu să facă”, a punctat antreprenorul în domeniul HR.

Cât de mari sunt oportunitățile pentru persoanele fără experiență pe piața muncii

Locurile de muncă destinate persoanelor fără experiență reprezintă o proporție mai mică din totalul posturilor disponibile pe piața muncii, comparativ cu pozițiile care necesită experiență anterioară. Aproximativ 25% dintre joburile vacante se adresează candidaților aflați la început de carieră, oferindu-le oportunitatea de a acumula experiență practică și de a se familiariza cu cerințele profesionale.

Aceste posturi se regăsesc în special în sectoare precum retail, call-center, servicii, producție, construcții, logistică și turism, domenii în care angajatorii caută să integreze rapid personal care poate contribui eficient la activitatea companiei.

De ce tinerii fără experiență pleacă rapid de la joburile entry-level

Tinerii fără experiență reprezintă o resursă interesantă pentru angajatori, însă mulți pleacă rapid după instruire, fiind atrași de oferte salariale mai bune. În plus, așteptările lor salariale sunt adesea mai mari decât competențele pe care le pot oferi, generând tensiuni între angajați și companii.

„Avea o forță de muncă interesată să intre în piață, cum ar fi tinerii absolventi, dar care sunt văzuți cu neîncredere pentru că nu au experiența necesară. Angajatorii mai au o problemă cu acești new entry pentru că se chinuie, îi formează și pleacă în câteva luni de zile. Oamenii sunt foarte oportuniști, pleacă pentru 100 de euro în plus la altă companie.

Unde mai pui că foarte multe persoane lipsite de experiență, în condiții economice dificile, au așteptări salariale mari. Mai ales pentru ce oferă, adică, mai nimic. Aici, apare un conflict. Sunt percepuți că vor mai mult decât pot oferi”, a menționat Sorin Faur, pentru FANATIK.

Cât câștigă angajații la început de carieră în România

În România, remunerația pentru persoanele aflate la început de carieră diferă în funcție de domeniul de activitate, locație și natura postului. În general, tinerii care ocupă poziții entry-level se așteaptă la venituri între 3.200 și 5.000 lei net pe lună, însă ofertele publicate pe platforme precum Hipo pot varia între 2.000 și 8.000 lei, în funcție de sector.

În sectorul IT, veniturile pentru juniori se situează între 6.500 și 10.800 lei lunar, în funcție de specializare și abilități, în timp ce în domeniul call-center salariul mediu net pentru un operator este de aproximativ 2.800 lei pe lună.

Unde mai pot găsi tinerii fără experiență oportunități de angajare

O altă zonă în care există cerere pentru persoanele fără experiență este sectorul HoReCa, mai ales în sezonul estival, unde o instruire scurtă poate fi suficientă pentru a desfășura activități precum servirea clienților sau lucrul în bucătărie la nivel de suport. De asemenea, există oportunități în construcții și în joburi administrative simple, cum ar fi livrarea de materiale, gestionarea documentelor sau alte sarcini de suport în companie.

„Cerere pe zona asta există în special în domeniu HoReCa, pentru că nu trebuie neapărat foarte multă experiență. Mai ales în sezonul estival, o practică de o zi-două, legată de servirea clienților și de niște reguli de bun simț, se poate face ușor pentru un chelner, nu ospătar sau pentru cineva care lucrează în bucătărie. Cineva care să ajute la mărunțit legume, spălat vase.

De asemenea, vorbim de construcții, vorbim de mici joburi administrative de dus acte sau diverse în firmă. De comandat sau livrat niște lucruri necesare companiei. Oameni buni la toate care nu au o fișă a postului foarte clară”, a conchis fondatorul Academiei de HR.