Război Rusia – Ucraina. Explozii în mai multe oraşe din Ucraina, inclusiv Kiev, după ce Putin a anunţat începutul invaziei ruse

Un presupus grup de paraşutişti ruşi a fost filmat deasupra oraşului Harkov, în vreme ce separatişii proruşi din estul Ucrainei au început să atace zone controlate de regimul de la Kiev.

De asemenea,  armata ucraineană a anunţat, joi dimineaţa, că a doborât cinci avioane rusești și un elicopter în regiunea Luhansk, potrivit Reuters.

Urmăriţi AICI live desfăşurarea evenimentelor din Ucraina.

Coloane de maşini care încearcă să părăsească Kievul au fost semnalate la primele ore ale dimineţii. Oamenii vor să părăsească oraşul capitală al Ucrainei de teama unui bombardament al ruşilor

Premierul britanic Boris Johnson s-a declarat “îngrozit” de evenimentele din Ucraina şi a precizat că a vorbit cu Volodimir Zelenski despre următorii paşi ce vor fi urmaţi în această criză.

“Preşedintele Putin a ales o cale a distrugerii şi vărsării de sânge, lansând un atac neprovocat asupra Ucrainei. Regatul Unit şi aliaţii vor răspunde decisiv”, a transmis acesta pe Twitter.

Joe Biden a transmis un nou mesaj după ce a discutat cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, despre invazia rusă.

”Președintele Zelenski m-a contactat în seara asta și tocmai am terminat de vorbit. Am condamnat acest atac neprovocat și nejustificat al forțelor militare ruse. L-am informat despre măsurile pe care le vom lua pentru a condamna la nivel internațional,  inclusiv în această seară la Consiliul de Securitate al ONU”, a transmis Joe Biden.

Letonia, țară membră a NATO, susține că își simte amenințată integritatea teritorială, după ce Rusia a decis să invadeze NATO. Ţara solicită activarea Articolului 4, ceea ce duce la o reuniune a Alianţie, întrucât un stat membru îşi simte ameninţată integritatea teritorială.

Autorităţile ucrainene au anunţat că aeroportul din Kiev este evacuat, în timp ce CNN spune că trupe şi vehicule militare blindate ruse au pătruns, joi dimineaţă, în Ucraina dinspre Belarus,

Autorităţile ruse susţin în continuare că nu atacă oraşe ucrainene, ci doar infrastructura militară.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, a afirmat, joi dimineaţă, că armata ucraineană ripostează la atacurile Rusiei, susţinând că, deocamdată, “situaţia este sub control”, în vreme ce trupele ruseşti debarcă la Mariupol.

Au fost auzite explozii la Kiev, Harkov – al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Kramatorsk, Dnipro, Mariupol, Odesa, Zaporizhzhia. Pe de altă, parte, ministrul rus al Apărării susţine că armata rusă atacă doar infrastructura militară.

Preşedintele Volodimir Zelenski a luat decizia a introduce legea marţială pe tot teritoriul ţării, după ce Rusia a început invazia. De asemenea, acesta poartă discuţii cu Joe Biden.

“Suntem puternici, suntem gata pentru orice, vom învinge”, a afirmat şeful statului ucrainean.

Preşedintele Joe Biden a denunțat „atacul nejustificat” al Rusiei asupra Ucrainei, tca o primă reacţie la decizia lui Vladimir Putin de a începe răboiul

„Președintele Putin a ales (să lanseze) un război premeditat ce va antrena suferințe și pierderi umane catastrofale. Rusia, de una singură, este responsabilă de moartea și distrugerea pe care acest atac le va provoca”, a transmis liderul de la Casa Albă într-un comunicat.

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat începutul unei ofensive militare a Rusiei în Ucraina, cerând totodată armatei ucrainene să depună armele şi precizând că va contracara orice interfrenţă străină în acest război.

“Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin, într-o declaraţie dată în miez de noapte. 

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a dat un avertisment în ceea ce privește o posibilă invazie.

Acesta a precizat că, în cazul în care va exista o încălcare a păcii, o invazie în Ucraina nu ar fi deloc blândă. Intervenția lui a venit după cea a secretarului general al ONU, Antonio Guterres. Acesta a avertizat Adunarea Generală a ONU că lumea ”se confruntă cu un moment de pericol”.

Conform dw.com, el a spus că este timpul pentru ”reținere, rațiune și dezescaladare” în abordarea crizei dintre Ucraina și Rusia. ”Dacă conflictul se extinde, lumea ar putea vedea o amploare și o severitate a nevoilor nemaivăzute de mulți ani”, a declarat Guterres.

Mesajele sale au fost lansate la începutul unei sesiuni a Adunării Generale care a vizat Ucraina. El a calificat decizia Rusiei de a recunoaște regiunile controlate de separatiști Donețk și Luhansk din estul Ucrainei drept ”state independente”, o încălcare ”a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”.

”Nimeni nu va putea să stea în această criză dacă Putin decide că poate merge mai departe”, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba, la reuniunea ONU.

”Diplomația activă, mesajele politice puternice, sancțiunile economice dure și întărirea Ucrainei încă pot forța Moscova să renunțe la planurile agresive”, a spus el.

În acest context, ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a avertizat Adunarea Generală, formată din 193 de membri, că ”nimeni nu intenționează să trateze cu blândețe pe oricine încalcă” pacea în aceste zone estice ale Ucrainei.

Liderii celor două autoproclamate regiuni independente din Donbas, Donețsk și Lugansk, i-au cerut Rusiei ajutor pentru a contracara ”agresiunile” armatei ucrainene, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, scrie agenția dpa, care citează Interfax.

#BREAKING The leaders of pro-Russian separatist forces in Ukraine’s Donbass region have requested military support from Russian President Vladimir Putin, Kremlin spokesman Dmitry Peskov was quoted by the Interfax news agency as saying. pic.twitter.com/ntNhyOIdWD

— dpa news agency (@dpa_intl) February 23, 2022

Conducătorii regiunilor din sud-estul Ucrainei au cerut ajutorul lui Putin pentru ”respingerea agresiunii din partea Forțelor Armate ale Ucrainei, pentru a evita victimele civile și a preveni o catastrofă umanitară” în Donbas, arată documentele date publicității de Kremlin.

Informația a fost publicată și de mai multe site-ul cunoscute, precum Financial Times, Washington Post sau Sky News.

Această cerere ar putea fi pretextul decisiv necesar Kremlinului pentru legitimarea unei invazii a Ucrainei.

Reamintim că, din informațiile presei internaționale, Rusia a mutat aproape 100% din forțe în poziții pentru o invazie.

SUA avertizează că o invazie pe scară largă a Ucrainei ar putea fi iminentă.

Potrivit unui înalt oficial american, Rusia a desfășurat una sau două grupuri tactice de batalion, principala formațiune de luptă a Rusiei, fiecare dintre acestea cuprinzând în medie aproximativ 800 de militari, scrie CNN.

Un motiv de îngrijorare deosebită, a avertizat SUA, este principalul oraș din nord-estul Harkiv.

Un înalt oficial al apărării americane a precizat că Rusia se află în poziție de atac.

Oficialii americani au spus că anticipează atât o invazie terestră, cât și atacuri aeriene, în cazul în care Rusia lansează un atac.

În contextul amenințării ruse tot mai intense, Parlamentul de la Kiev a declarat stare de urgență.

Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate

În paralel, Guvernul ucrainean a anunțat că serviciul militar devine obligatoriu pentru toţi bărbații în vârstă de luptă.

Iată care sunt prevederile stării de urgenţă din Ucraina:

• – stabilirea unui regim special de intrare si ieşire (daca este necesar)
• – restricţionarea circulaţiei vehiculelor şi inspecţia acestora (dacă este necesar)
• – consolidarea protecţiei ordinii publice şi a facilităţilor care asigură traiul populaţiei şi economia nationala;
• – interzicerea organizării de evenimente în masă – interzicerea grevelor
• – evacuarea temporară sau ireversibilă  a persoanelor din locuri periculoase pentru locuit, cu asigurarea obligatorie a acestora cu locuinţe permanente sau temporare
• – introducerea ordinului de circulaţie
• – verificarea documentelor la cetăţeni, iar în cazurile necesare, efectuarea de percheziţii personale, percheziţii de lucruri, vehicule, bagaje şi mărfuri
• – interzicerea recruţilor şi rezerviştilor de a-şi schimba locul de reşedinţă fără ştirea centrului teritorial relevant;
• – interzicerea producerii şi difuzării de materiale informative care ar putea destabiliza situaţia
• – interzicerea exploatării dispozitivelor radio amator de transmisie şi a dispozitivelor radioemiţătoare de uz personal
• – reguli speciale de utilizare a comunicării si transmiterii informaţiilor prin reţele de calculatoare

”Nu pot prezice care ar putea fi următorul pas al Rusiei, al separatiştilor sau ce decizii personale va lua preşedintele rus”, a declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Două convoaie cu echipamente militare fără însemne de identificare se îndreaptă spre orașul Donețk din estul Ucrainei, scrie Reuters.

Acestea se deplasează pe drumuri diferite, dinspre granița cu Rusia, potrivit unui martor de la fața locului.

Un convoi ar fi format din nouă tancuri și un vehicul de infanterie de atac, iar celălalt ar fi compus din camioane și cisterne cu combustibil, a declarat martorul aflat pe teritoriul celor două regiuni declarate luni de Rusia ca independente.

Premierul Letoniei, Arturs Krisjanis Karins, a declarat miercuri că a primit informaţii că armata rusă ar fi transferat efective militare şi tancuri în zone din regiunile separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk.

Ucraina a declarat miercuri stare de urgență și le-a spus cetățenilor săi din Rusia să vină acasă.

Potrivit Reuters, în timpul acesta, Moscova a început să evacueze ambasada sa de la Kiev, lucru care nu este de bun augur pentru ucrainenii care se tem de un atac militar rusesc total.

La rândul ei, Ucraina și-a îndemnat cetățenii care locuiesc în Rusia să părăsească imediat țara, pe fondul temerilor tot mai mari de război. Conform BBC, sunt vizate peste trei milioane de persoane.

Presa de peste ocean scrie că SUA au informat Ucraina despre un plan rusesc de invadare în următoarele 48 de ore. Operațiunea Moscovei ar implica lovituri aeriene, rachete de croazieră, trupe terestre și atacuri cibernetice.

Administrația de la Washington l-ar fi informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citând o evaluare a serviciilor de informații, că Rusia se pregătește să efectueze o invazie la scară largă a Ucrainei în următoarele 48 de ore, scrie publicația Newsweek.

”Președintele Ucrainei a fost avertizat că Rusia va începe foarte probabil o invazie în 48 de ore pe baza informațiilor americane”, a declarat un oficial american pentru Newsweek.

”În plus, rapoartele observatorilor aerieni indică faptul că Rusia a încălcat spațiul aerian ucrainean astăzi (miercuri – n.r.) , zburând posibile avioane de recunoaștere pentru o scurtă perioadă (de timp) deasupra Ucrainei”, a mai afirmat sursa.

Totodată, o sursă apropiată guvernului de la Kiev a confirmat pentru Newsweek că un astfel de avertisment a fost primit de președintele Zelenski.

Ulterior, informația a fost confirmată de un al doilea oficial al serviciilor de informații americane, care a subliniat caracterul cuprinzător al operațiunii militare pe care Pentagonul a anticipat-o din partea Rusiei.

Potrivit acestuia, invazia va include nu numai un impuls din partea regiunii Donbas, condusă de separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, unde au fost trimise luni unități rusești suplimentare, denumite trupe pentru ”menținerea păcii” de către Moscova, ci și o acțiune majoră către capitala Kiev de la granița de nord cu Belarus, unde trupele ruse și-au extins recent exercițiile comune cu aliatul lor peste termenul stabilit inițial.

Ucraina spune că prezența navelor militare rusești în apropierea frontierelor ei din Marea Neagră reprezintă o amenințare.

Astfel, Kievul va cere Turciei să ia în considerare închiderea strâmtorilor din Marea Neagră pentru Rusia, potrivit declarației ambasadorului ucrainean de la Ankara, notează FinanciaExpress.

În debutul acestei luni, 6 nave militare ruseşti şi un submarin au tranzitat strâmtorile Bosfor şi Dardanele către Marea Neagră pentru a participa la exerciţii în proximitatea apelor teritoriale ucrainene.

Ambasadorul ucrainean la Ankara a spus că aceste nave reprezintă ”un mare pericol” pentru Ucraina şi a descris concentrarea navală rusească în Marea Neagră drept ”copleşitoare”.

”Credem că, în cazul unei invazii militare extinse sau a începerii acţiunilor militare împotriva Ucrainei – când războiul ar deveni nu doar de facto, ci şi de jure – vom solicita guvernului turc să examineze posibilitatea închiderii strâmtorilor din Marea Neagră pentru statul agresor”, a declarat diplomatul de la Kiev.

Potrivit Convenţiei de la Montreux, semnată în anul 1936, Turcia poate închide strâmtorile Bosfor şi Dardanele pentru navele străine în caz de război sau atunci când este ameninţată.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni joi seară la Bruxelles, pentru a discuta situația ulterioară recunoaşterii de către Moscova a celor două republici autoproclamate din estul Ucrainei. Anunţul a fost făcut miercuri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit agențiilor internaționale de știri.

Michel a declarat că acțiunile agresive ale Rusiei încalcă dreptul internaţional şi integritatea şi suveranitatea Ucrainei și că europenii trebuie să fie uniți în fața amenințărilor Moscovei. 

Summitul liderilor celor 27 de state europene va fi cu prezenţă fizică. Ora de începere a reuniunii este 21:00, ora României.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a transmis miercuri omologului său rus, Vladimir Putin, că Turcia nu va recunoaște acțiunile Rusiei împotriva integrității teritoriale a Ucrainei.

Declarația președinției turce vine după ce Rusia a recunoscut, marți, independența zonelor Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatiști pro-Kremlin. 

Erdogan a insistat pentru găsirea unei soluţii în baza Acordurilor de la Minsk, din 2014 şi 2015.

Preşedintele turc şi-a reafirmat și „ataşamentul pentru continuarea contactelor şi negocierilor diplomatice” a spus că „Turcia este pregătită să participe la orice demers pentru a reduce tensiunea” din Ucraina.

Băncile ucrainene au fost vizate, miercuri, de un nou atac cibernetic, de tip DDoS, a anunțat Ministerul ucrainean al Transformării Digitale, Mihailo Fedorov. 

Site-urile guvernamentale, cele ale parlamentului şi Ministerului Afacerilor Externe erau inaccesibile miercuri, potrivit Ukrainskaia Pravda.

Atacul de miercuri vine după cel de pe 15 februarie, când hackerii au atacat mai multe websiteuri din Ucraina, printre care cele ale Ministerului Apărării, Armatei, dar și ale unor bănci comerciale.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a afirmat ferm că Ucraina nu va recunoaște niciodată independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk.

“Marți, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a trecut la recunoașterea a două bucăți de pământ ucrainean ca entități independente.

Ucraina nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată această absurditate, și nici lumea nu o va recunoaște”, a spus Dmitri Kuleba în cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul de stat american Antony Blinken, potrivit TASS.

Acesta a mai precizat că, prin recunoașterea independenței Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk, Rusia și-ar fi recunoscut, în mod presupus, responsabilitatea pentru conflictul militar din Ucraina.

Ucraina are nevoie de garanții de securitate, inclusiv din partea Rusiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski, după întâlnirea cu președinții Lituaniei și Poloniei.

„Nu este un secret că Memorandumul de la Budapesta nu a funcționat și înțeleg cu claritate că, astăzi, Ucraina nu face parte din nicio alianță de securitate. Ne apărăm singuri, cu sprijinul partenerilor noștri. Dar mor ucraineni, pentru că Ucraina are nevoie de garanții de securitate, clare, concrete și imediate, pentru că trebuie să știm că ne putem apăra poporul. Și nu doar noi. E foarte important sprijinul partenerilor noștri”, a spus Zelenski. 

Potrivit acestuia, faptul că 150,000 de militari ai Rusiei sunt masați la granițele Ucraine și în teritoriile Donețk și Lugansk, temporar ocupare, inclusiv Moscova trebuie să se afle printre părțile care acordă aceste garanții de securitate.

„Nu e un secret faptul că l-am invitat de nenumărate ori pe președintele Rusiei la discuții, pentru a negocia problemele noastre, iar asta înseamnă dialog, nu condiționare a dialogului”, a mai spus Zelenski.

Riposta Rusiei față de sancțiunile anunțate de Statele Unite va fi „puternică şi dureroasă”, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei printr-un comunicat. „Să nu existe îndoieli: va fi o ripostă puternică la sancţiuni, nu neapărat simetrică, însă bine calculată şi dureroasă pentru partea americană”, se precizează în document.

„Rusia a demonstrat că este capabilă să minimizeze prejudiciul adus, indiferent care sunt costurile sancţiunilor”, au mai precizat oficialii de la Moscova, adăugând că „presiunile sancţiunilor nu pot influenţa voinţa rusă de a-şi apăra în mod ferm interesele”.

Dar Kremlinul se arată în continuare deschis unei abordări diplomatice, în ciuda „şantajulul şi intimidării” din partea SUA.

Reacția MAE rus vine după ce Washingtonul a anunţat, marţi, un prim pachet de sancţiuni economice prin care Rusiei îi este tăiat accesul la finanţări occidentale. Mai mult, au spus oficialii americani, măsuri suplimentare „sunt pe masă” în cazul unei „escaladări”.  Tot sectorul bancar al Rusiei ar putea fi vizat de astfel de sancţiuni, au mai amenințat americanii.

După recunoașterea autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk, Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit au mai anunțat sancțiuni contra Rusiei.

În serviciul de luptă în Forțele Armate ale Rusiei, există o armă care nu are analogi în lume. Acest lucru a fost anunțat pe 23 februarie de către președintele rus Vladimir Putin.

“O armă care nu are egal în lume a fost pusă în serviciu de luptă. Vom continua să dezvoltăm sisteme de arme promițătoare, inclusiv hipersonice și bazate pe noi principii fizice și vom extinde utilizarea tehnologiilor digitale avansate și a elementelor de inteligență artificială”, a spus el, felicitându-i pe ruși de Ziua Apărătorului Patriei, potrivit cotidianului rus Izvestia.

Astfel de complexe sunt “o armă a viitorului, care mărește uneori potențialul de luptă” al Forțelor Armate ale țării, a menționat liderul rus.

Șeful statului a adăugat că pregătirea și calitățile personale ale militarilor sunt încă de mare importanță pentru Forțele Armate.

Potrivit lui Putin, în ultimii ani țara a făcut multe pentru modernizarea calitativă a forțelor armate: acestea au devenit mai mobile și au dobândit o nouă experiență de luptă, iar pregătirea unităților și formațiunilor a crescut serios.

Anterior, în decembrie 2021, președintele Federației Ruse a anunțat continuarea lucrărilor de modernizare pe scară largă a armatei și marinei.

Drept urmare, potrivit lui, ponderea armelor moderne în trupe a depășit 71%, iar în forțele nucleare strategice – 89%. Unele dintre cele mai recente tipuri de arme, inclusiv complexele Avangard și Kinzhal, au fost puse în serviciu de luptă, a subliniat el.

Totodată, comandantul Forțelor Strategice de Rachete (RVSN), Serghei Karakaev, a vorbit despre dezvoltarea de către Rusia a unor noi sisteme strategice hipersonice care vor înlocui unitățile Avangard atunci când Statele Unite vor găsi un mijloc de a le contracara.

În octombrie 2021, sursele lui Izvestia din Ministerul rus al Apărării au raportat că în Rusia a fost creat un alt sistem de arme hipersonice. Este implementat ca parte a activității de cercetare și dezvoltare (R&D) “Lachinka-MD”.

S-a remarcat că produsul este în stadiul de elaborare a aspectului, nu a fost încă lansat pentru teste de zbor. Noua rachetă este de așteptat să zboare cu viteze de cinci sau mai multe ori mai mari decât sunetul și va deveni practic invulnerabilă la sistemele moderne de apărare antiaeriană și antirachetă.

SUA condamnă ”cea mai recentă invazie” a Rusiei în Ucraina, dar speră în continuare la o soluție diplomatică pentru ”prevenirea ca acest conflict să meargă mai departe”, a spus marți seară, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin,  potrivit AFP.

”Cea mai recentă invazie rusă amenință pacea, securitatea și prosperitatea Ucrainei și a comunității transatlantice.

Vom continua să cooperăm strâns cu dumneavoastră și vom rămâne în ton cu aliații și partenerii noștri pentru a încerca să găsim o modalitate de a preveni continuarea conflictului”, a declarat Lloyd Austin în timp ce-l primea la Pentagon ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba.

Prim-ministrul Boris Johnson a anunțat în parlament că Marea Britanie va trimite Ucrainei un alt pachet de ajutor militar.

Acesta a precizat că pachetul va include arme defensive și mijloace neletale.

De asemenea, Marea Britanie și-a anunțat și intenția de a oferi Ucrainei un pachet de asistență economică.

Ministrul de externe al Regatului Unit, Liz Truss, a reiterat angajamentul de a garanta împrumuturi de până la 500 de milioane de dolari pentru a sprijini Ucraina și de a atenua efectele economice ale agresiunii ruse.

Potrivit site-ului oficial al guvernului M.B., Regatul Unit este pregătit să ofere garanții de creditare a Băncii Multilaterale de Dezvoltare (MDB) pentru proiecte care vor sprijini stabilitatea economică și reforme vitale, cum ar fi combaterea corupției.

“Aceste garanții pot ajuta la injectarea de capital vital în Ucraina și pot ajuta economia acesteia să înfrunte furtuna agresiunii ruse. Suntem pregătiți să oferim sprijin economic direct, furnizând arme defensive și expunând încercările Rusiei de a crea pretexte false pentru invazie”, a specificat ministrul de externe.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov îl acuză pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, că a cedat presiunii Occidentului.

”Spre marea noastră părere de rău, secretarul general al ONU a făcut obiectul presiunilor Occidentului şi a făcut mai multe declaraţii ieri despre ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei care nu corespund statutului său şi atribuţiilor sale potrivit Cartei ONU’‘, a declarat acesta, la începutul reuniunii sale cu trimisul special al Naţiunilor Unite pentru Siria, Geir Pedersen, potrivit Agerpres.

Serghei Lavrov este de părere că secretarul general al ONU ar trebui să fie imparțial.

“În orice conflict, inclusiv în cel din Siria, Secretariatul (General al) ONU este obligat să observe în mod imparţial şi întotdeauna este obligat să pledeze pentru dialog direct între ţările aflate în conflict”, a mai precizat ministrul de externe rus.

Preşedintele Vladimir Putin a negat Ucraina ca stat suveran, prin recunoaşterea a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, a declarat miercuri şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian, informează AFP.

“În discursul său, preşedintele Putin a declarat într-un fel negarea Ucrainei ca stat suveran. Suntem în faza revizionismului pentru regăsirea de vechi teritorii, reinventând istoria”, a declarat Jean-Yves Le Drian în timpul unei conferinţe de presă la Berlin, alături de omologul său german.

Acesta a precizat despre Vladimir Putin că nu respectă angajamentele pe care și le asumă.

“În general, el nu răspunde la angajamentele pe care şi le asumă, nici în public, nici în privat, indiferent că le asumă faţă de preşedintele (francez Emmanuel) Macron sau faţă de cancelarul (german Olaf) Scholz. Când şi cum să se dea crezare cuvintelor lui Putin? Nu ştiu dacă cineva ştie”, a mai spus șeful diplomației franceze.

Acesta a specificat faptul că se așteaptă la ce este mai rău de la președintele rus.

“Atunci când sunt 140.000 de militari mobilizaţi la frontierele Ucrainei totul este posibil, inclusiv ce este mai rău”, a mai spus Jean-Yves Le Drian.

Liderii reguinilor separatiste Donețk și Lugansk au decretat mobilizare generală în cele două teritorii, dar acum oamenii sunt ținuți în afara orașelor, fără mâncare și fără ordine clare, scrie Ukrainskaia Pravda, citând un localnic. 

În Donețk, mobilizarea generală a fost declarată încă de sâmbătă, mai ales pentru persoanele cu experiență militară. Bărbaților li s-a dat un termen foarte scurt pentru a merge la unități, iar în prezent sunt ținuți fără a face nimic. Mai mult, spune sursa cotidianului ucrainean, militarii au primit ceva provizii, dar acestea s-au epuizat repede, iar acum oamenii stau pe câmp și așteaptă fără a ști ce, exact. „Nimeni nu le-a dat ordine, iar afară a început și ploaia”, a spus sursa, un locuitor din zonă, sub protecția anonimatului. 

„Unii au fost deja mobilizați, iar alții se ascund la rude din satele învecinate. Pentru că au fost cazuri de bărbați luați la armată direct de pe stradă”, a mai spus sursa, care a precizat că bărbații sub 55 de ani nu au voie să plece spre Rusia, ci doar femeile și copiii.

Consiliul Național de Securitate și Apărare (NSDC) al Ucrainei a cerut miercuri instituirea stării de urgență pe tot teritoriul țării, cu excepția regiunilor Donețk și Lugansk.

Secretarul NSDC, Olexei Danilov, a făcut acest anunț într-o conferință de presă, potrivit Ukrinform: „Starea de urgență va fi impusă pe tot teritoriul țării, cu excepția regiunilor Donețk și Lugansk”.

Potrivit lui Danilov, comisiile regionale vor anunța măsurile luate, în funcție de evoluția situației. El a mai spus că ordinea publică și protecția obiectivelor critice vor fi întărite și că vor fi inspecții și restricții în trafic, precum și verificări ale documentelor. 

„Sunt măsuri preventive pentru ca țara să rămână calmă și economia să funcționeze”, a mai spus Olexei Danilov.

Papa Francisc le-a cerut tuturor celor implicați în criza din Ucraina să se abțină de la orice acțiuni care ar putea face rău locuitorilor din această zonă a lumii. „În ciuda eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, apar scenarii tot mai alarmante”, a spus suveranul pontif la finalul săptămânalei audiențe generale. 

Papa a mai spus că amenințarea războiului în Ucraina îi produce o mare suferință și le-a cerut liderilor politici să-și facă un serios examen de conștiință în fața lui Dumnezeu cu privire la orice acțiune pe care vor s-o întreprindă. 

Vorbind pe un ton sumbru, Papa Francisc a proclamat „Miercurea Cenușii”, de pe 2 martie, ca zi internațională de post și rugăciune pentru pace, potrivit Europa Liberă.

În vestul Ucrainei trăiesc câteva milioane de credincioși greco-catolici, pentru care Papa Francisc este liderul spiritual suprem.

Serviciul secret al Rusiei, FSB, susține că ar fi dejucat un act terorist în Crimeea. De asemenea, potrivit reprezentanților FSB, cei şase cetăţeni ruşi care au fost arestați ar fi susţinători ai unui grup extremist ucrainean numit „Sector Dreapta”.

Serviciul de securitate al Kremlinului mai susține că a confiscat componente pentru fabricarea de dispozitive explozive și că în telefoanele și calculatoarele celor arestați ar fi găsit instrucțiuni pentru construirea de bombe, potrivit Tass. 

Parlamentul Ucrainei a votat pentru aprobarea în primă lectură a unui proiect de lege care dă permisiunea ucrainenilor să poarte arme de foc și să acționeze în legitimă apărare.

„Adoptarea acestei legi este pe deplin în interesul statului și al societății”, au spus autorii proiectului de lege într-o notă, adăugând că legea este necesară din cauza „amenințărilor și pericolelor existente pentru cetățenii Ucrainei”, relatează Reuters.

Parlamentul Ucrainei a aprobat impunerea de sancțiuni împotriva a 351 de ruși, inclusiv a parlamentarilor care au susținut recunoașterea independenței teritoriilor controlate de separatiști și utilizarea trupelor rusești în estul Ucrainei.

Sancțiunile restricționează aproape toate tipurile posibile de activități, în special interzicerea intrării în Ucraina, interzic accesul la active, capital, proprietăți, licențe pentru afaceri. Consiliul de Securitate urma să aplice sancțiunile după vot.

Ucraina le recomandă cetățenilor săi să nu viziteze Rusia și le-a avertizat pe toți ucrainenii aflați deja să plece imediat.

„Ministerul de Externe recomandă cetățenilor Ucrainei să se abțină de la orice călătorie în Federația Rusă, iar celor care se află în această țară să părăsească imediat teritoriul acesteia”, se arată într-un comunicat citat de BBC.

Se precizează că „intensificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei” înseamnă că nu va putea oferi asistență consulară ucrainenilor din Rusia.

Mișcarea ar putea afecta câteva milioane de cetățeni ucraineni despre care se estimează că locuiesc în Rusia.

Canada s-a alăturat SUA, Regatului Unit, UE și altor state pentru a impune o serie de sancțiuni economice împotriva Rusiei.

Premierul Justin Trudeau a descris acțiunile recente ale Moscovei în Ucraina drept „o nouă invazie a unui stat suveran”.

“Vom interzice canadienilor să se angajeze în achiziții de datorii suverane rusești. Și vom aplica sancțiuni suplimentare băncilor ruse susținute de stat și vom preveni orice tranzacții financiare cu acestea”, a spus Trudeau.

El a adăugat că Canada le va interzice cetățenilor săi să încheie orice tranzacție financiară cu cele două teritorii controlate de rebeli din estul Ucrainei, pe care Moscova le-a recunoscut luni drept state independente.

Trudeau a mai spus că parlamentarii ruși care au susținut această decizie vor fi și ei sancționați.

Japonia a anunțat un set de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza acțiunilor sale în Ucraina.

Prim-ministrul Fumio Kishida a declarat că va interzice emisiunea de obligațiuni rusești în Japonia și va impune interzicerea vizelor și înghețarea activelor unui număr de indivizi ruși.

Kishida a spus că recenta decizie a Moscovei de a ordona trupelor să intre în estul Ucrainei a încălcat suveranitatea Ucrainei.

El a subliniat că Tokyo este pregătit să impună măsuri suplimentare în cazul în care situația ar escalada.