Criza ucraineană se adânceşte. Iohannis: „Suntem pregătiți să luăm orice măsură”. Mircea Geoană: „Nu există risc la adresa securităţii ţărilor aliate”

Mircea Geoană a ținut să precizeze că aliații sunt protejați în fața oricărui pericol, iar „niciun centimetru” al statelor membre nu va fi lăsat de izbeliște.

“Nu există risc la adresa securităţii ţărilor aliate. Niciun centimetru pătrat de teritoriu aliat nu va fi lăsat fără apărare”, a spus el, la Antena 3.

De asemenea, el a mai spus că se fac pași pentru grupul de luptă care ar putea fi în România, sub conducerea Franței.

Nu a fost luată o decizie în acest sens, dar sunt analizate toate opțiunile.

“La nivelul NATO miniştrii apărării au solicitat liderilor noştri militari avizul militar, un pas obligatoriu necesar pentru opţiunea de a avea noi grupuri de luptă în zona Europei de Sud-Est şi Europei Centrale.

România este cunoscut că s-a oferit să găzduiască un astfel de grup, este cunoscut faptul că Franţa şi-a anunţat intenţia de a conduce un astfel de grup deci suntem în acest moment în analizarea acestor opţiuni, inclusiv pentru România”, a mai precizat acesta.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a ținut un discurs în fața ONU, iar el a precizat că prezența lui acolo este pentru a preveni un război, SUA fiind îndreptate spre a obține o rezolvare diplomatică a conflictului.

„Am venit aici nu pentru a începe un război, ci pentru a preveni unul”, a spus el. 

De asemenea, el a spus că în cazul în care Rusia nu va invada Ucraina, așa cum crede el însuși, dar și președintele Biden, atunci se va dovedi că SUA nu aveau dreptate.

„Dacă Rusia nu invadează Ucraina, atunci vom fi ușurați că a schimbat cursul și că ne-a dovedit că nu am avut dreptate”, a mai spus el. 

Diplomatul american a anunțat că i-a transmis o scrisoare lui Serghei Lavrov pentru a se întâlni în Europa, săptămâna viitoare.

„Aceste întâlniri pot pregăti terenul pentru un summit al liderilor importanți în contextul dezescaladării și atingerii unei înțelegeri comune asupra îngrijorărilor noastre mutuale de securitate. Ca diplomați de vârf, avem o responsabilitate să facem orice efort pentru a reuși”, a mai spus el.

Klaus Iohannis a spus că concluzia întâlnirii la care a participat la Bruxelles este că țările membre NATO doresc unitate în criza privind Ucraina.

De asemenea, NATO este pregătită să ia orice tip se măsuri „se impun”. Reacția va fi una comună a tuturor statelor membre, a mai spus el.

„O întâlnire la Bruxelles despre situația de la granița Ucrainei. O problemă pe care pe noi pe procupă foarte mult. A fost o întâlnire scurtă. O întâlnire bună.

Cea mai importantă concluzie: trebuie să rămânem uniți în eforturile diplomatice și economice și suntem pregătiți să luăm orice măsură se impune, împreună, când situația în teren se schimbă.

Suntem uniți, vom reacționa adecvat împreună, indiferent de ce se întâmplă. E cel mai puternic mesaj”, a spus președintele român.

Klaus Iohannis: .„Suntem pregătiți, avem și noi măsuri specifice pregătite”

Toată lumea își dorește o soluție diplomatică și se lucrează intens în acest sens. Totuși, statele NATO sunt pregătite de orice.

„Nu va reacționa fiecare țară separat. Vor exista pachete de reacții comune. Suntem pregătiți, avem și noi măsuri specifice pregătite. Noi ne dorim o soluție diplomatică, nu își dorește nimeni o soluție de tip sancțiuni”, a mai spus el.

Totodată, președintele a vorbit și despre grupul de luptă din România și a precizat că el nu a fost, deocamdată, aprobat la nivel formal, dar se cunoaște deja locația acestuia.

„Știm unde va fi poziționat acest grup de luptă. Nu e aprobat formal la nivel NATO, suntem optimiști că aliații vor agrea acest format. Discuțiile se vor purta în această primăvară”, a mai spus el.

Rusia a transmis, în răspunsul său scris adresat SUA, că este de acord ca facilităţile sale militare din partea europeană să fie inspectate, dar în schimb vrea să poată veni în România, la Deveselu, dar și în Polonia, pentru a verifica scuturile americane antirachetă.

De asemenea, rușii au solicitat retragerea trupelor din Europa Centrală și de Est și Țările Baltice, adică inclusiv din România, unde au sosit mii de soldați americani.

„Insistăm asupra retragerii tuturor forțelor armate americane și a armelor desfășurate în Europa Centrală și de Est și Țările Baltice.

Suntem convinși că armatele naționale din aceste zone sunt suficiente”, a transmis Moscova.

Totodată, Moscova nu vrea ca NATO să se mai extindă și a cerut propuneri ale statelor occidentale în vederea″⁣renunţării la orice viitoare extindere a NATO″⁣.

„Dacă Ucraina va fi acceptată în NATO, va exista o amenințare reală ca regimul de la Kiev să încerce să „retoarcă” Crimeea prin forță, atrăgând Statele Unite și aliații săi în conformitate cu art. 5 din Tratatul de la Washington, într-un conflict armat direct cu Rusia, cu toate consecințele care vor urma”, arată oficialii ruși.

De asemenea, Rusia cere ca Ucrainei să nu îi mai fie livrate arme, iar cele deja aduse acolo să fie retrase. Kremlinul ia în considerare și un răspuns militar, dacă americanii nu le oferă o înțelegere pentru a le asigura securitatea.

„⁣În lipsa disponibilităţii părţii americane pentru o înţelegere asupra garanţiilor juridice ferme pentru securitatea noastră (…), Rusia va fi obligată să reacţioneze, în special prin implementarea unor măsuri cu caracter militar şi tehnic″⁣, a transmis MAE rus, conform kommersant.ru.

De asemenea, statul condus de Vladimir Putin a dat asigurări că nu va invada Ucraina.

Președintele SUA a declarat că rușii vor invada Ucraina peste câteva zile. De asemenea, Joe Biden a spus că nu se renunță încă la calea diplomatică și a afirmat că există șanse de a avea o rezolvare pașnică.

“Toate indiciile pe care le avem arată că sunt gata să intre în Ucraina, să atace Ucraina.

Senzația mea este că se va înâmpla în câteva zile. Există o cale de rezolvare. Nu am în plan să îl sun pe Putin acum”, a spus președintele SUA.

Moscova a decis să expulezeze un diplomat american, mai precis pe djunctul ambasadorului SUA la Moscova. Nu a fost dată nicio explicație pentru acest lucru.

SUA urmează să răspundă la această măsură luată de Kremlin, a anunțat ambasada, conform Reuters.

Un oficial anonim a confirmat pentru Associated Press că ambasadorul american la Moscova a primit răspunsurile regimului de la Kremlin legate de poziția acestuia pe tema Ucrainei și a securității europene.

Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul scrisorii primite de ambasador.

Premierul Regatului Unit, Boris Johnson, consideră că atacul asupra grădiniței din Stanytsia Luhanska reprezintă o operațiune prin care se încearcă discreditarea ucrainenilor. În plus, el mai atrage atenția că există posibilitatea ca alte acțiuni asemănătoare să mai aibă loc în următoarele zile.

Poziția lui Johnson este împărtășită, într-o oarecare măsură, și de unii oficiali occidentali. Conform unor surse citate de The Guardian, astfel de evenimente au potențialul de a escalada tensiunile din estul Ucrainei.

Josep Borrell, reprezentantul Uniunii Europene pentru afaceri externe, transmite îngrijorările oficialilor comunitari legate de dezinformările legate de evenimentele din Donbas.

“Suntem foarte preocupați, foarte îngrijorați… de intensificarea luptelor și a bombardamentelor și, de asemenea, observăm o mulțime de dezinformări din partea Rusiei pentru a crea o atmosferă de presupusă ostilitate împotriva etnicilor ruși în această parte a Ucrainei”, a transmis diplomatul.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a transmis într-un mesaj pe Twitter că că forțele pro-ruse sunt vinovate de bombardarea grădiniței din Sanytsia Luhanska și că evenimentul reprezintă o provocare majoră, transmite The Guardian.

De asemenea, el a cerut diplomaților OSCE să continue să supravegheze situația și a subliniat că prezența acestora reprezintă un factor de descurajare a unei eventuale escaladări a situației.

Totodată, autoritățile ucrainene acuză separatiștii pro-ruși că au tras asupra satului Vrubivka din regiunea Lugansk. Administraţia Militară Civilă a Oraşului Popasna susţine că obuzele au lovit un liceu și mai multe clădiri rezidențiale din localitate.

În momentul atacului se aflau în unitatea de învățământ 30 de elevi și 14 angajați ai instituției.

„Opt elevi și doi membri ai personalului sunt în subsolul liceului, restul copiilor fiind luați de părinți. (…) În prezent, 70 de apartamente și 96 de case private au rămas fără alimentare cu gaz. (…) Informațiile despre victime și daune sunt analizate. Se știe că inamicii au tras pe străzile Tsentralnaya, Pervomaiskaya, Yubileynaya din satul Vrubivka cu mortare de 122 mm interzise de acordurile de la Minsk”, precizează Administraţia Militară Civilă a Oraşului Popasna, pe Facebook.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin: “Rusia face rezerve de sânge”

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a transmis că Rusia își mută trupele mai aproape de graniță și că face rezerve de sânge, necesare unor eventuale trupe rănite în confruntările armate.

Mai mult decât atât, Rusia ar suplimenta și numărul avionelor de luptă. Conform lui Lloyd Austin, Kremlinul nu a început retragerea trupelor, deși așa susținea.

De asemenea, este sporită și pregătirea în Marea Neagră. Secretarul american al apărării a spus că un astfel de comportament nu arată că Rusia vrea să își cheme trupele din zonă.

”Îi vedem transferând acolo mai multe avioane de luptă şi auxiliare. În vedem sporindu-şi pregătirea în Marea Neagră. Îi vedem chiar stocând rezerve de sânge.

Eu însumi am fost soldat nu cu mult timp în urmă. Ştiu sigur că nu faci astfel de lucruri fără niciun motiv. Şi cu siguranţă nu le faci dacă te pregăteşti să împachetezi şi să pleci acasă”, a spus şeful Pentagonului, conform Reuters.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a prezentat concluziile zilei de joi, a doua a întrunirii miniștrilor apărării din statele NATO. Stoltenberg susţine că organizaţia urmăreşte cu îngrijorare situaţia de la graniţele Ucrainei.

“Cerem Rusiei să facă ce a spus, să își retragă forțele din apropierea graniței cu Ucraina. Suntem îngrijorați că Rusia încearcă să creeze un pretext pentru un atac armat în Ucraina. Nu avem încă informații clare, nu știm ce se va întâmpla, dar știm că Rusia a creat la graniță cea mai mare mobilizare de trupe din ultimii zeci de ani. Știm că în Donbas sunt prezenți ofițeri de informații ruși și am văzut tentative de a crea așa numite operațiuni ‘false flag’ (sub steag fals), pentru a oferi o scuză în perspectiva unei invazii. Aliații NATO au prezentat planurile și eforturile rușilor în materie de dezinformare, pentru că noi credem că astfel le va fi mai dificil să invadeze”, a arătat secretarul general al NATO.

Stoltenberg a precizat că NATO monitorizează situația din estul separatist al Ucrainei și a reiterat că o agresiune a Moscovei în Ucraina va implica un cost ridicat pentru Rusia.

“Nu ne putem întoarce la epoca sferelor de influență în care marile puteri intimidau, amenințau și agresau celelalte țări”, a mai spu acesta.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia este îngrijorată de situația din estul Ucrainei și speră că occidentalii vor interveni pe lângă autoritățile de la Kiev pentru a detensiona situația.

Peskov a subliniat că țara sa a atras atenția “concentrării excesive de forțe ucrainene” în zonă. El mai explică că reprezentanții rebelilor susțin că Ucraina este cea care a atacat și că Rusia va continua să supravegheze situația.

Între timp, reprezentanții regimului de la Kiev transmit că armamentul folosit în cazul grădiniței din Stanytsia Luhanska este atipic și că indică o provocare, notează Reuters.

Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federației Ruse, a declarat că țara va răspunde în cursul zilei de joi cererilor Occidentului pe tema securității europene.

Ministrul face referire la răspunsul pe care Rusia la primit, la finalul lunii ianuarie, din partea SUA pe tema aderării Ucrainei la NATO. De-a lungul timpului, rușii i-au criticat pe americani pe tema lipsei de transparență în relațiile diplomatice.

Interfax Ucraina transmite că distrugerea grădiniței din orașul Stanytsia Luhanska a dus la rănirea a doi civili. Cu toate acestea, detaliile spre cei care se află în spatele acestui incident nu pot fi confirmate din surse independente. În acest moment, regimul de la Kiev și rebelii din zona estică se acuză reciproc de acest atac.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, anunță că situația din regiunea Donbas escaladează. În plus, el atrage atenția că există riscul ca forțele ucrainene să atace zona.

Purtătorul de cuvânt a mai transmis că Putin nu a răspuns rezoluției Dumei de stat prin care i se cere recunoașterea republicilor Donețk și Luhansk. Informațiile au fost preluate din postările unui radio independent, Echo Moskvi, notează The Guardian.

Armata rusă a transmis că zece transporturi, care au luat parte la exercițiile militare din Peninsula Crimeea au părăsit zona, după cum a transmis o agenție de presă din Rusia.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a transmis că au avut loc mai multe bombardamente în zona aeroportului din Donețk și un sat din apropiere, în zona disputată de autoritățile de la Kiev și rebelii pro-ruși, notează The Guardian.

Aceste bombardamente ar fi dus la distrugerea unei grădinițe din Stanytsia Luhanska, un oraș aflat pe linia frontului. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, după cum indică informațiile din zonă.