CSA Steaua, pușculița fără fund a MApN. Cum justifică șefii militari ai clubului milioanele de euro primite de la stat în plină austeritate

În timp ce premierul Ilie Bolojan își joacă postul și cariera pe cartea austerității, statul român cheltuie milioane de euro anual pentru menținerea în liga a doua a echipei Steaua București. Fără drept de promovare și fără perspective clare, ”cel mai galonat club din România” a suferit, marți seara cea mai drastică înfrângere din acest sezon (0-3 cu Chindia Târgoviște) și a ajuns pe locul 8, cu 13 puncte după 7 etape.

Ionuț Moșteanu s-a trezit ministru al Armatei, cu o echipă care doar pierde bani

În iunie 2025, liderul USR Ionuț Moșteanu spunea că ”statul a ajuns un stat gras, îngrășat de-a lungul anilor” și că este ”absolut nedrept să îi pui pe niște oameni care au muncit și au plătit taxe să plătească pentru dezmățul altora”.

Între timp, Moșteanu a fost numit ministru al Apărării și și-a modificat fundamental discursul, ținând cont că MApN beneficiază de un buget de înzestrare în afara măsurilor de austeritate. Liderul USR s-a mai trezit cu un ”cartof fierbinte” în brațe: clubul Steaua, a cărei secție de fotbal este succesoarea din acte a legendarei echipe care a câștigat Cupa Campionilor Europeni în anul 1986.

Câți bani pierde anual Steaua București

Departe de gloria de altădată, Steaua de astăzi se zbate în Liga 2 și este dependentă de ajutorul primit de la stat. Chiar și așa, ultimii ani arată că nici aceștia nu sunt suficienți iar brandul pentru care s-a luptat ani întregi prin tribunale nu este valorificat din punct de vedere comercial.

Digi24.ro

Cum s-a produs tragedia în urma căreia Gabi Mureșan și-a pierdut viața. Filmul evenimentelor

În 2024, Clubul Sportiv al Armatei ”Steaua” a avut venituri de 94,2 milioane lei (18,8 milioane euro), din care 84,4 milioane lei (16,8 milioane euro) provenind din subvenții, donații și alte venituri ale autorității de stat.

Digisport.ro

Nu le-a venit să creadă ce a putut să spună ÎN DIRECT: o prezentatoare a făcut înconjurul lumii! ”Total rușinos”

Steaua a vândut bilete de 1,4 milioane lei, a obținut sponsorizări de 1,3 milioane lei și a câștigat 319.000 lei din drepturi de difuzare. Cifrele indică o scădere evidentă față de anul precedent (2 milioane lei din bilete, 1,7 milioane din sponsorizare, 680.000 lei din drepturi de difuzare).

Anul trecut, Steaua nu a obținut nici măcar un leu din activități comerciale (3,7 milioane în 2023) și nu a văzut vreun ban de la UEFA (886.000 lei în 2023). În plus, Steaua nu a cheltuit și nu a câștigat bani din transferuri.

Cea mai mare parte a banilor au mers pe salariile celor peste 400 de angajați (53,3 milioane euro – 10,6 milioane euro), iar când s-a tras linie, a rezultat o pierdere de 59,8 milioane lei (11,9 milioane euro). Spre comparație, în 2023, clubul Steaua a ieșit tot pe pierdere, însă cu 7,7 milioane lei (1,5 milioane euro). Rezultă că Steaua București a cheltuit cu aproape 20 de milioane de euro mai mult decât a primit de la stat, în ultimii doi ani.

MApN bagă 40 de milioane de euro în clubul Steaua, în 2025. Cât este ”felia” secției de fotbal

În 2025, anul Marii Austerități, MApN nu doar că nu a redus bugetul clubului Steaua ci l-a ridicat la cel mai mare nivel de până acum. ”Bugetul total al Clubului Sportiv al Armatei Steaua pentru anul 2025 este de 169.539.000 lei (33,9 milioane euro, n.r.), alocat pentru întreaga activitate a clubului. Din această sumă, echipei de fotbal seniori i-a fost alocat un buget de 7.500.000 de lei (1,5 milioane euro, n.r.), stabilit în cadrul analizei interne a necesităților fiecărei secții sportive de performanță”, a explicat pentru FANATIK colonelul Teodor-Florin Popa, locțiitorul comandantului clubului Steaua.

Steaua (secția de fotbal) dispune, anul acesta, de cel mai mare buget al unui club din liga secundă și e comparabil cu al unor cluburi din Liga 1. Asta în condițiile în care clubul armatei nu are drept de promovare din motive juridice și administrative.

Cum poate promova Steaua București

Potrivit Legii Sportului, în Liga 1 pot evolua doar cluburi organizate ca societăți comerciale sau organizații fără scop patrimonial de drept privat. Cluburile de drept public, cum este CSA Steaua, sunt excluse. Acesta a fost argumentul pentru a refuza licența de promovare invocat de FRF.

Există câteva scenarii prin care Steaua poate promova în Liga 1:

• Transformarea totală sau parțială – fie prin transformarea secției de fotbal în societate comercială sau ONG de drept privat, fie prin crearea unei entități separate (un club privat preia secția de fotbal)
• Modificarea legislației sau schimbarea regulamentelor  – schimbarea Legii Sportului pentru a permite cluburilor de drept public să intre în Liga1 sau o excepție specială de la FRF
• Fuziune sau parteneriat cu un club privat – puțin probabil ca Steaua să preia identitatea sportivă a unui club privat din Liga 2 cu drept de promovare
• Achiziția unui loc în Liga 1 – cumpărarea de către MApN a unui club care îi cedează dreptul de participare în prima divizie (implică costuri foarte mari).

Accederea în Liga 1 ar însemna pentru CSA Steaua o lovitură, nu doar din punct de vedere sportiv ci și financiar. Clubul militar ar putea conta pe venituri importante din drepturile de televizare dar și din cupele europene, în cazul în care și-ar câștiga acest pe teren dreptul de participare. Doar că, până acum, conducerea clubului nu a reușit să facă nimic în acest sens. Mai mult, Steaua nu a părut până acum să aibă un plan clar, așteptând în van o modificare legislativă din zona politică, însă aceasta nu a mai venit.

Planul secret din laboratoarele MApN. Cum ar putea ajunge Steaua în Liga 1

Conducerea clubului Steaua pare să analizeze, în prezent, o altă variantă, care combină mai multe scenarii din cele enumerate mai sus. MApN și-ar dori să găsească un partener care să preia clubul din punct de vedere juridic, să preia și managementul echipei, însă brandul Steaua să rămână în posesia Armatei. Practic, presupusul investitor ar cumpăra Steaua fără să cumpere, de fapt, Steaua. În această situație, investitorul ar achiziționa doar dreptul de a-și asocia imaginea cu cea a clubului care deține în palmares cea mai mare performanță din fotbalul românesc la nivel de club.

Șefii clubului Steaua spun că vor reduce cheltuielile atunci când o să apară un investitor

”Așa cum am comunicat în nenumărate rânduri, atât de către conducerea Clubului Sportiv al Armatei Steaua București, cât și de către conducerea Ministerului Apărării Naționale, se are în vedere și se dorește reorganizarea echipei de fotbal într-o formă juridică ce va permite participarea în Liga 1 și atragerea de resurse financiare din fonduri private. Această direcție are ca scop reducerea dependenței de bugetul public prin consolidarea sustenabilității pe termen lung a proiectului fotbalistic.

În prezent, nu se ia în calcul acest lucru acest scenariu (transformarea secției de fotbal într-un organism de drept privat, n.r.) pentru că obiectivul Clubului rămâne reorganizarea echipei într-o formă juridică care să permită promovarea în Liga 1 și atragerea de resurse financiare private, astfel încât activitatea să fie sustenabilă pe termen lung.

Modificarea cadrului legislativ nu se realizează prin discuții cu Federația Română de Fotbal sau cu alte instituții similare. În prezent, Clubul Sportiv al Armatei Steaua derulează demersuri specifice, conform prevederilor legale, pentru definitivarea soluțiilor care să permită secției de fotbal să evolueze în Liga 1, în condiții legale și sustenabile”, se mai arată în răspunsul pentru FANATIK.

Ce înseamnă să sponsorizezi o echipă a Armatei

Blocată în Liga 2, Steaua se arată ”deschisă colaborării cu investitorii și sponsorii privați”, însă doar în ”limitele cadrului legislativ în vigoare”.

Cadrul legislativ este unul destul de strict și afectează modul în care o societate comercială poate sponsoriza o echipă precum CSA Steaua, în forma sa actuală. Asta pentru că sumele trebuie justificate și aprobate de conducerea MApN, conform legislației privind sponsorizările instituțiilor publice. Banii sponsorului vor merge către club, dar gestionarea fondurilor este supravegheată de MApN prin conducerea militarizată a clubului.

Ionuț Moșteanu a aruncat primul piatra: ”Nu o să finanțez o echipă cu bani publici”

Reacția locțiitorului președintelui clubului Steaua vine la câteva săptămîni după ce Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că Armata nu va renunța la brandul Steaua, însă clubul trebuie să ajungă în Liga 1 și ”să se bată la titlu sau la cupele europene”. El spune direct că brandul va rămâne al ministerului, dar că așteaptă un investitor cu un contract solid și cu disponibilitatea de a investi.

”Vom face asta. Acum ne uităm foarte atent la căile și pașii juridici. Eu nu o să finanțez și nu sunt de acord să fie finanțată mai mult o echipă cu bani publici și cred că asta e singura cale către performanță (…)

Planul e unul absolut normal în anii pe care îi trăim. Dacă vrei să faci performanță în fotbal, nu poți să faci performanță pe bani publici. Ar fi nedrept să bagi foarte mulți bani într-o echipă care să se bată la titlu sau la cupe europene.

Printr-un contract solid trebuie să ne asigurăm că nu se va mai întâmpla ce s-a întâmplat în povestea veche a lui Gigi Becali. Trebuie o asociere. Armata are acest brand frumos, brandul Steaua, care trebuie să rămână al Armatei. Lângă el trebuie să vină un investitor cu un contract solid, cu disponibilitatea de a investi, pentru că este un business fotbalul.

Și împreună să facem această echipă care să aibă și managementul echipei. Noi printr-un contract solid trebuie să ne asigurăm că nu se va mai întâmpla ce s-a întâmplat în povestea veche a lui Gigi Becali. Brandul rămâne al Ministerului, al Armatei. Un contract foarte bine făcut, în cazul în care investitorul nu își respectă niște obligații, brandul rămâne la noi și el își vede de drum”, a declarat Ionuț Moșteanu la Euronews.

Militarii din conducerea clubului Steaua, mulțumiți de rezultate: ”Am intrat de trei ori în play-off, în Liga 2”

Teodor-Florin Popa spune, însă, că este mulțumit de rezultatele clubului din ultimii ani. El crede că prezența în playoff-ul ligii secunde în trei rânduri justifică susținerea financiară acordată de statul român în condițiile în care clubul nu-și putea propune alte obiective mai înalte.

”Steaua București reprezintă cea mai importantă formație din istoria fotbalului românesc, prin tradiție, palmares și rolul avut în dezvoltarea acestui sport.

Din perspectiva performanțelor obținute în ultimii ani, rezultatele echipei de fotbal sunt considerate mulțumitoare, având în vedere că, în trei din patru sezoane în care a evoluat în Liga 2, echipa a încheiat sezonul regulat pe poziții care i-au permis accederea în play-off, iar în două dintre aceste campionate a obținut, din punct de vedere sportiv, dreptul de promovare în Liga 1.

Aceste rezultate confirmă competivitatea lotului și justifică susținerea financiară acordată, raportat la obiectivele asumate (…)

Fotbalul românesc ar fi mai sărac fără Steaua, iar obiectivul instituțional este ca echipa să revină în prima ligă și să participe din nou în competițiile europene, acolo unde îi este locul”, a mai spus reprezentantul clubului Steaua pentru FANATIK.

FANATIK a solicitat un punct de vedere din partea ministrului Ionuț Moșteanu în legătură cu situația de la Steaua, însă cererea noastră a fost transferată către clubul militar.

Bugetul MApN va crește cu cel puțin 0,5% pe an

În 2025, bugetul MApN este de 42,755 miliarde de lei, reprezentând 2,24% din PIB. Această sumă este similară cu cea alocată în 2024, care a fost de 42,8 milioane, echivalentul a 2,5% din PIB.

Premierul Ilie Bolojan nu a solicitat tăieri din bugetul armatei. Din contră, există planuri de creștere a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, în 2032, cu o majorare anuală de cel puțin 0,5% pe an.

Ilie Bolojan vrea să facă rost de 30 de miliarde de lei prin măsurile fiscale

România a agreat cu Comisia Europeană un deficit bugetar estimat la la 8,4% din PIB, în creștere cu 7% față de cât era prevăzut inițial în legea bugetului. Pentru a reduce deficitul în 2025, guvernul încearcă implementarea unor pachete fiscale care să aducă economii de aproximativ 30 de miliarde de lei la bugetul central. Aceste măsuri includ creșterea TVA, majorarea unor impozite, reducerea cheltuielilor publice și reforme în administrația publică. Implementarea lor a fost întâmpinată de opoziție politică și proteste ample din partea sectorului public.