CSM, garantul independenței justiției, va fi condus de un judecător interimar, anti-MCV și mason. „Nu e o organizație secretă, ci una discretă”

Consiliul Superior al Magistraturii, instituția care are rolul de garant al independenței sistemului judiciar, l-a ales pe judecătorul Marian Budă, un judecător interimar, cu o poziție anti-MCV și care a recunoscut că este membru al lojei masonice, drept președinte al instituției până la finalul acestui an.

Cine este Marian Budă, noul președinte al CSM

Judecătorul Marian Budă a fost numit șef al Secției a II-a Civile de la Înalta Curte în ianuarie 2020 pentru un mandat de 3 ani de către Secția de judecători a CSM, secție controlată de majoritatea formată în jurul Liei Savonea, fosta șefă a Curții de Apel București, care a girat modificările aduse legilor justiției în timpul guvernării Liviu Dragnea.

Din anul 2021, Marian Budă este membru al Asociației Magistraților din România (AMR) una din asociațiile profesionale care în ultimii ani au criticat activitatea anti-corupție a DNA. Anul trecut, patronul FC U Craiova 1948, Adrian Mititelu, l-a acuzat pe judecătorul Marian Budă că ar avea legături cu omul de afaceri Mihai Rotaru, patronul rivalei CS Universitatea Craiova, după ce magistratul a judecat un litigiu privind palmaresul Universității Craiova.

„Sunt legături directe, frățești, practic e omul lui Rotaru de 7 ani de zile. Îl întreține, i-a făcut case, i-a dezvoltat afaceri în zona agricolă. Are un viloi de vreo 1000 de metri pătrați la Cârcea, un fel de Pipera de Craiova, făcut din banii lui Rotaru. E la vreo 300 de metri de unul dintre punctele de lucru ale lui Rotaru. Pot să probez asta sută la sută. Acum, Budă a trecut totul pe numele copiilor lui, și-a pus-o socrul interpus. Acest om trebuie să dispară din magistratură”, a declarat Mititelu pentru Gazeta Sporturilor.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Potrivit aceleiași declarații de interes, Budă este membru al al asociației Loja Regulară Cetatea Băniei Craiova, organizație ce se află pe lista lojelor masonice din România. Joi, în cadrul dezbaterilor privind candidatura sa la șefia CSM, judecătoarea Gabriela Baltag a ridicat problema apartenenței la loja masonică.

„Masoneria nu e o organizație secretă, ci una discretă. Este un ONG. Este o hotărâre a CSM din 2013, care ne obligă să declarăm apartenența la o lojă masonică. Primul jurământ pe care-l depune un mason este de a respecta Constituția și legile țării. Daca voi ajunge la concluzia că îmi afectează activitatea de judecător o să mă abțin”, a explicat Marian Budă.

Judecătorul a fost întrebat și care este poziția sa față de rapoartele MCV, și dacă consideră recomandările de acolo ca fiind obligatorii, însă magistratul a refuzat să ofere un răspuns clar. „Am o opinie despre întinderea în timp a acestui mecanism. Nu trebuie să facem rău țării noastre, dar nici să acceptăm… Sunt chestiuni care vin pe căi neoficiale, ale anumitor persoane. Le vom pune în discuție”, a susținut Marian Budă.

Un alt moment interesant al ședinței de joi a fost întrebarea adresată de judecătoarea Gabriela Baltag, care a vrut să știe dacă acesta a venit în instituție cu opinii și idei deja formate despre cum merg lucrurile la CSM. „Sunteți un om cu prejudecăți? Vă întreb pentru că în această instituție sunt foarte multe prejudecăți, aici nimic nu este ceea ce pare”, a întrebat aceasta, fără a primi un răspuns demn de remarcat.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Schema prin care Marian Budă a ajuns în fruntea CSM

După ce în mandatul Liei Savonea în fruntea CSM-ului forul a sprijinit deschis seria de modificări asupra legilor justiției operate în perioada guvernării Dragnea, atât în ceea ce privește funcționarea Secției Speciale în ciuda criticilor venite din partea Comisiei Europene sau a modului în care Inspecția Judiciară a cercetat magistrații care au criticat asaltul asupra justiției, a existat speranța că, sub conducerea judecătorului Bogdan Mateescu, una din vocile reformatoare, instituția va avea o altă față. Lucrurile au stat însă exact la fel, modul în care judecătorul Mateescu și-a schimbat pozițiile față de unele probleme ale sistemului judiciar fiind unul din marile mistere împărtășite de mulți dintre magistrații din sistemul judiciar.

Astfel, la începutul anului 2022, ultimul an al actualei componențe a CSM-ului, instituția trebuia să-și aleagă un nou președinte dintre cei nouă judecători. În data de 16 decembrie a anului trecut, plenul CSM, controlat de aceeași majoritate formată în jurul Liei Savonea, a respins candidaturile judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag, votându-l în schimb președinte interimar în continuare pe Bogdan Mateescu.

La acea dată mai mulți membri CSM i-au cerut demisia lui Mateescu, care s-a propus singur pentru a fi în continuare președinte interimar al instituției, asta în condițiile în care Constituția nici nu menționează posibilitatea de prelungire a mandatului. „Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit”, se arată în legea supremă.

O săptămână mai târziu, judecătoarea Mariana Ghena se pensiona subit, iar în locul acesteia Marian Budă era repede aprobat de către Senatul României pentru a deveni membru interimar al CSM. El a fost următorul clasat după Mariana Ghena la alegerile pentru CSM din 2016 pentru posturile care revin Înaltei Curți. Senatul preciza însă că mandatul acestuia la CSM este unul interimar, până la data organizării alegerilor pentru un nou membru. „A plecat un membru CSM și consiliul merge înainte. Să vedem dacă scenariul e prestabilit ori încă se scrie”, a scris judecătoarea Andrea Chiș la acea dată pe pagina ei de Facebook.

Însă, în două rânduri, plenul CSM a refuzat organizarea unor noi alegeri la Înalta Curte pentru desemnarea unui nou membru, considerând valabil votul de acum cinci ani. În timpul ședinței de joi, mai mulți membri CSM au considerat exact din acest motiv că Marian Budă nu poate candida la șefia CSM.

„Acesta exercită calitatea de membru interimar al CSM, ceea ce înseamnă o perioadă de tranziție, o perioadă limitată în timp, înseamnă o situație excepțională și tranzitorie până la momentul definitivării respectivei situații. Din punctul meu de vedere o stare de interimat nu poate susține o candidatură la funcția de președinte al CSM, funcție care ar trebui să se caracterizeze printr-un mandat de membru CSM definitiv, permanent și, nu în cele din urmă, reprezentativ pentru nivelul de jurisdicție.

Din această ultimă perspectivă, aduc în atenție că domnul judecător Marian Budă nu a reușit ca în anul 2016 să câștige procesul electoral de la acel moment. Prin urmare, domnia sa nu are reprezentativitatea cerută de lege pentru a reprezenta Înalta Curte”, a susținut judecătoarea Evelina Oprina. Mai mult, aceasta a subliniat că, în condițiile în care judecătoarea Mariana Ghena a ocupat deja funcția de președinte al CSM, Budă, ca reprezentant al Înaltei Curți, nu mai poate candida din moment ce ocupă același loc cu aceasta din urmă.

„Acest consiliu a refuzat organizarea de alegeri pentru un loc rămas vacant la Înalta Curte, și din acest moment interimatul nu mai există, pentru că atunci ar însemna că nerespectând legea, noi câțiva sau cei care au votat în sensul ăsta, transformă un membru interimar într-un unul definitiv contrar legii. Domnul judecător avea această calitate numai până la alegerea unui alt membru, putea fi chiar domnia sa, dar refuzând, din perspectiva mea, nu avem nici măcar un membru interimar.

Legea spune foarte clar că președintele CSM se alege dintre membrii aleși, ori domnul judecător a participat într-o competiție în 2016, a fost pe locul trei, și nu a fost printre cei care a câștigat mandatul de membru”, a spus și judecătoarea Gabriela Baltag.

Judecătorul Marian Budă a respins simplu obiecțiile formulate, susținând că prin decizia CSM-ului de a nu mai organiza alte alegeri acesta și-ar fi păstrat dreptul de membru interimar.

„Raționamentul juridic al colegilor noștri este greșit. Eu mă aflu aici ca urmare a votului exprimat în 2016. Sigur, atunci am fost pe locul trei, însă un membru ales și-a încetat mandatul și eu, potrivit dispozițiilor legale, i-am luat locul. Faptul că plenul CSM a refuzat desfășurarea de noi alegeri înseamnă că mi-am păstrat dreptul de interimar, însă, din lege, nu rezultă că membrul interimar nu are aceleași drepturi și posibilități ca ceilalți membri”, a spus magistratul.

Georgiana Iorgulescu, fost membru al CSM, și actual președinte al Centrului pentru Resurse Juridice, este de părere că Marian Bude nu putea fi ales președinte al CSM în contextul în care el exercita doar un mandat interimar. „Cum există 4 judecători aleși în CSM care nu au exercitat încă mandatul de președinte (Andreea Chiș, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și Mihai Bălan), principiul legalității, dar și al loialității instituționale obligă plenul în a vota pe unul (oricare) dintre aceștia; orice altă soluție conduce la accentuarea ridicolului în care se află”, a explicat șefa CRJ.

Modul în care Marian Bode a fost ales președinte al CSM a fost criticat de către fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, spunând că asistăm la un nou episod din serialul „statul eșuat” sub patronajul președintelui Iohannis.

„Astăzi își încheie mandatul de președinte Bogdan Mateescu, judecătorul care a dezamăgit poate cel mai mult în ultima vreme, pentru că existau în privința sa unele așteptări. În 2017-2018, s-a opus asaltului împotriva justiției, pentru ca mai apoi, mai ales în calitate sa de președinte CSM, să pactizeze cu grupul retrograd din CSM. I-a făcut plângere la Inspecția judiciară judecătorului Cristi Danileț. A votat sancționarea mai multor judecători curajoși, care au ales să nu își schimbe opiniile, așa cum a făcut-o dl Mateescu. A ajuns până acolo încât să calce în picioare Constituția și să își prelungească mandatul constituțional de un an după ce acesta a expirat. Un președinte CSM care își încheie lamentabil mandatul cu un abuz grosolan, un precedent extrem de periculos, săvârșit pentru a servi Sistemul.

Cine îi va lua locul? Ștacheta abuzurilor din CSM a fost ridicată atât de sus, încât astăzi există un candidat unic, care, la rândul său pășește cu stângul în acest mandat de conducere, pentru simplul motiv că este doar un membru interimar al CSM. În mod normal, nu ar putea ocupa această funcție de conducere”, a susținut Stelian Ion.

Marile mize ale mandatului lui Marian Budă

Funcția de președinte al CSM nu este deloc simbolică. Ea oferă posibilitatea de a seta agenda Consiliului, cel mai adesea fără consultarea celorlalți membri, și de a împinge astfel unele teme sau proiecte în ciuda unei opoziții interne. Acest lucru s-a văzut cel mai clar în aceste ultime luni, în care Bogdan Mateescu și-a păstrat poziția de președinte interimar, timp în care CSM-ul a introdus o serie de noi modificări și a aprobat controversatul proiect privind desființarea Secției Speciale, conceput de Cătălin Predoiu. CSM a contribuit atunci decisiv la trecerea acestui proiect într-o viteză uimitoare în contextul în care vocile reformiste din justiție și societatea civilă cereau așteptarea avizului din partea Comisiei de Veneția.

În următoarea perioada două par a fi principalele mize ale noului președinte al CSM. La începutul lunii iunie Consiliul trebuie să numească noul șef al Inspecției Judiciare, instituția condusă de Lucian Netejoru care în ultimii ani s-a remarcat prin anchetarea magistraților incomozi. Doar un singur candidat a fost acceptat pentru ocuparea acestei funcții. Este vorba de judecătoarea Roxana Ioana Petcu, șefa Direcției de Inspecție pentru Judecători din cadrul Inspecției Judiciare, despre care surse din magistratură au afirmat că se știa de ani buni că îi va urma lui Netejoru la conducerea IJ.

O altă temă cheie pe masa CSM ar putea fi proiectul de modificare al legilor justiției și codurilor penale. Ministrul Predoiu a anunțat în luna aprilie că acestea au fost trimise la Comisia Europeană pentru consultări. În ședința de joi a Secției pentru judecători a existat o dispută aprinsă privind faptul că aceste modificări nu au ajuns la CSM. Judecătorii au susținut că există zvonuri în rândul magistraților că acestea ar cuprinde modificări semnificative privind pensiile de serviciu și că CSM ar trebui să pună capăt acestei incertitudini cerând să vadă forma modificărilor propuse.

„Eu cred că din respect pentru acest popor, pentru această țară, pentru noi care reprezentăm și garantăm independența sistemului judiciar, cred că, dacă într-adevăr legile au fost finalizate și trimise în Europa, trebuiau să fie trimise și la noi. Trebuie să întrebăm și să vedem în ce stadiu sunt. Nu cerem decât să ne implicăm și să intrăm în posesia acestor proiecte de lege”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag.

Bogdan Mateescu a susținut că legile se află încă într-un proces de consultare și ele vor ajunge la CSM atunci când vor fi într-o formă aproape finală, însă alți magistrați i-au cerut să obțină mai multe informații de la Ministerul Justiției în condițiile în care poate fi vorba de modificări ample cu consecințe importante.

„Mie mi se pare că, din potrivă, am cam fost luați prin surprindere atunci când am adoptat legea privind desființarea Secției Speciale, pentru că s-a desfășurat toată procedura cu viteza fulgerului și au fost doar câteva articole. Eu nu știu dacă nu ne putem aștepta la aceleași surprize atunci când vorbim de trei legi ale justiției, iar dacă mă uit la propunerea la propunerea ministrului justiției, care fusese ministru al justiției și într-un alt executiv și avea aceste proiecte, ele sunt de un volum considerabil. Și atunci cred că e firesc să exprimăm o îngrijorare, nu doar legată de pensii, ci în general de statutul nostru, dacă e vorba de niște legi de o dimensiune foarte mare și obișnuindu-ne cu această procedură extrem de rapidă”, a spus și judecătoarea Andrea Chiș.