Cu cât ar trebui să crească, de fapt, pensiile din 2023. PSD și PNL se ceartă pe procente, dar ignoră legea

Procentul cu care vor fi majorate pensiile din 2023 a generat dispute în sânul coaliției de guvernământ, social-democrații luând în calcul o creștere de circa 10% pe când liberalii cer ca majorarea să fie de 16%. Procentele par să nu ia în calcul prevederile Legii pensiilor și nici indicatorii economici de care ar trebui să se țină seama la stabilirea veniturilor pensionarilor anul viitor.

PNL cere o majorare mai mare decât PSD

În urmă cu doi ani, PSD promova în Parlament o lege prin care pensiile urmau să crească cu numai puțin de 40%, spre groaza guvernului Orban, care nu avea bani să acopere o asemenea creștere, Între timp, social-democrații au ajuns la putere, poziție din care au aflat că promisiunile costă, astfel că pentru 2023 au avansat o creștere de numai 10%.

În schimb, liberalii suprasolicitează prin vocea prim-vicepreședintelui PNL Rareș Bogdan care i-a cerut ministrului de Finanțe Adrian Câciu ori să găsească banii pentru o creștere de 16%, ori să plece întrucât o majorare de 10% după un an cu inflație mare ar fi inacceptabilă. „Ar fi fost împotriva legii care prevedea creșterea generală a pensiilor cu 40% și a restului rămas în urma creșterilor succesive de 14%, respectiv 10%, realizate de către două guverne conduse de premieri PNL, în ultimii doi ani”, a spus Rareș Bogdan.

Ce prevede Legea pensiilor

Însă disputa este mai multă politicianistă decât legală sau economică întrucât din aceste perspective procentele de majorare ar fi cu totul altele. Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii prevedea ca din acest an indexarea pensiilor să se facă după o formulă fixă. „Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință se majorează anual cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat”, se spune la alineatul 4 al articolului 86.

Digi24.ro

VIDEO. Momentul în care o adolescentă s-a ridicat din sicriu la propriul ei priveghi

După această formulă, pensiile ar putea crește cu aproximativ 15% cât este rata inflației în momentul de față. Creșterea reală a salariului mediu nu ar putea aduce un plus la acest procent din simplul motiv că inflația a dus la scăderea puterii de cumpărare. Potrivit ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică, în luna iunie a acestui an câștigul mediu real a reprezentat doar 97,6% din cel de anul trecut.

Digisport.ro

MM Stoica a făcut accident: ”Mașina e daună totală”

Numai că în articolul menționat mai sus există un alt alineat care spune următoarele: „Indicatorii prevăzuți la alin. (4) utilizați la stabilirea valorii punctului de referință pentru anul următor sunt cei definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.”

Acest lucru înseamnă că, din punct de vedere legal, creșterea pensiilor pe 2023 ar trebui să se facă în funcție de valoarea indicatorilor pentru anul 2021, adică o rată a inflației de 8%, tot fără un adaos de la creșterea câștigului real care și acesta a fost în scădere în 2021, din cauza efectelor economice ale pandemiei.

Portița legală pentru o creștere mai mare

O creștere de numai 8% nu ar compensa decât parțial creșterea inflației, astfel că actualul guvern se poate folosi de o derogare din lege care lasă loc și altor majorări prin legea privind plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar. Practic, la finele acestui an Guvernul ar putea lua în calcul la majorarea pensiilor creșterea reală a salariului mediu brut anticipată pentru anul viitor. În caz că valoarea acestuia va fi pozitivă, pensiile ar putea fi majorate cu 50% din creșterea acestui indicator, pe lângă compensarea cu rata inflației.

În cazul în care prognozele de la sfârșitul acestui an vor fi mai optimiste pentru 2023, acest lucru s-ar putea traduce printr-o creștere mai consistentă și a veniturilor pensionarilor. Oricum Guvernul trebuie să stabilească o valoare estimativă a salariului mediu brut pe anul următor întrucât această valoare este luată în calcul la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Patru luni pentru rezolvarea problemei pensiilor speciale

Pe lângă cearta pe procente dintre PNL și PSD, actualul guvern are lucruri importante de făcut în ce privește sistemul de pensii în perioada următoare, întrucât sunt obligații asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul mai are doar patru luni la dispoziție să tranșeze definitiv subiectul pensiilor speciale. În PNRR se spune clar că România este obligată introducă în ultimul trimestru al acestui an legislația care să reducă cheltuielile statului cu pensiile speciale. Deocamdată, guvernul Ciucă nu a prezentat vreun plan de implementare, deși PNRR impune un set de condiții care nu lasă loc de interpretare:

• Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
• Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
• Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții
• Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.

O nouă Lege a pensiilor din 2023

Mai mult, în primul trimestru al anului 2023, România va trebui să adopte o nouă lege a pensiilor, cu o nouă formulă de calcul și indexare, care să restrângă și mai mult marja de manevră a guvernanților de a mări pensiile în funcție de criterii subiective, precum apropierea alegerilor, cu procente nefundamentate economic.

„Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad­-hoc ale nivelurilor pensiilor. Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc”, prevede PNRR.