Cu cât plătesc românii partidele ca să nu se fure reciproc la alegeri. Sumele virate membrilor formațiunilor politice din secțiile de votare

Statul plătește din banii contribuabilului subvențiile pentru partide, cheltuielile acestora din campaniile electorale, precum și salariile demnitarilor, însă partidele mai primesc zeci de milioane cu ocazia fiecărui scrutin, sub forma indemnizațiilor pentru membrii secțiilor de votare.

Statul plătește oamenii care slujesc partidele

Fiecare birou de secție de votare este alcătuit din președinte și locțiitor, selectați din corpul experților electorali, la care se adaugă membrii desemnați de către partide politice, cele cu reprezentare parlamentară având prioritate.  Toți aceștia primesc o indemnizație pentru fiecare zi de muncă din perioada alegerilor. Indemnizația este mai mare pentru președinți și locțiitor, care au responsabilități mai mari și au fost instruiți anterior de către Autoritatea Electorală Permanentă. Însă statul asigură și plata reprezentanților partidelor, deși rolul desemnării acestora este să se supravegheze reciproc ca să nu se fure unii pe alții la numărătoarea voturilor.

La prima vedere, indemnizația nu pare foarte mare, fiind de 150 de lei pe zi la alegerile parlamentare din 2020, în cazul secțiilor de votare din țară, și de 450 de lei pentru cele din străinătate. Însă la numărul mare de secții de votare suma devine considerabilă. Dacă experții electorali care conduc secțiile au ca menire principală să asigure buna desfășurare corectitudinea procesului electoral, restul membrilor din birourile secțiilor este desemnat de partide ca să servească intereselor acestora, anume ca nu cumva reprezentanții altor partide să falsifice rezultatele.

În plus, desemnarea de către partide a reprezentanților în secții este și o formă de răsplătire a militanților lor, dar cu bani de la buget. Potrivit Legii 208/2015 privind alegerile parlamentare, pe lângă președintele de secție și locțiitorul său, care trebuie să fie independenți politic, biroul fiecărei secții de votare din țară are 5-7 membri. În cazul secțiilor din diaspora, numărul este de 2-8 membri, iar toți oamenii acești trebuie plătiți.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Dacă luăm exemplul alegerilor parlamentare din 2020, rezultă că statul român a plătit între 60 și 70 de milioane de lei unor membri de partid pentru o muncă de numai trei zile. HG 7555/2020 care a reglementat chestiuni organizatorice ale scrutinului parlamentar de acum doi ani a stabilit cuantumul indemnizațiilor celor implicați în procesul electoral:

„Pentru activitatea desfășurată în cadrul organismelor electorale și pentru suportul tehnic al acestora se acordă următoarele indemnizații:
a) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară, locțiitorii acestora și operatorii de calculator, dar nu mai mult de 5 zile;
b) 150 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară, alții decât cei prevăzuți la lit. a), dar nu mai mult de 3 zile.”

În cazul secțiilor de votare din diaspora, suma este de 500 de lei pentru prima categorie și 450 de lei pentru a doua. De asemenea, pentru aceste persoane este stabilită o indemnizație de protocol de 20 lei de persoană pentru apă, cafea și gustări pentru fiecare zi de activitate. Pentru membrii simpli ai birourilor secțiilor de votare, volumul de muncă cel mai mare este în ziua alegerilor, pentru ca în cele două zile premergătoare să fie suficiente câteva ore pentru pregătirea scrutinului.

Un sfert de miliard va fi plătit în 2024

La scrutinul parlamentar din 2020 au fost amenajate 18.802 secții de votare pe teritoriul național și 748 pentru diaspora. Presupunând că fiecare dintre aceste secții a avut numărul maxim permis de lege (situația cea mai frecventă de altfel, întrucât deseori președinții secțiilor de votare trebuie să organizeze o tragere la sorți pentru situațiile în care sunt mai multe partide care-și trimit reprezentanți decât locuri în biroul secții), reiese că 59.226.000 de lei au primit doar reprezentanții partidelor de la secțiile din țară, iar alți 8.078.000 pentru cele din străinătate. Practic, statul plătește oamenii care servesc interesul privat al partidelor.

Digisport.ro

FOTO Ilie Năstase a apărut de mână cu ”cea mai frumoasă femeie din lume”: ”I-a luat trei ani”

Iar acesta nu este un eveniment care are loc doar o dată la patru ani. În 2019 au fost alegeri europarlamentare și prezidențiale, acestea din urmă cu două tururi de scrutin, astfel că suma plătită ca indemnizații s-a dublat. În 2020 au avut alegeri locale și parlamentare. Anul 2024 va fi un an bun pentru militanții partidelor răsplătiți cu locuri în birourile secțiilor de votare întrucât vor fi alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cel mai probabil, alegerile parlamentare și prezidențiale vor fi organizate concomintent, însă la fel de probabil este că și prezidențialele vor avea două tururi. Presupunând că indemnizația se menține la nivelul din 2020, asta înseamnă că un membru de partid poate primi 1.800 de lei pentru câteva zile de muncă. Suma totală ar putea ajunge la 240-250 de milioane de lei achitați de la bugetul de stat.

Tăierea banilor, un demers cu șanse reduse de succes

Chestiunea plății membrilor de partid implicați în procesul electoral face obiectul unui proiect de lege depus recent la Senat de către AUR prin care se propune ca indemnizațiile să fie acordate doar președinților, locțiitorilor și personalului tehnic, precum operatorii de calculator, în timp ce partidele să fie reprezentate doar de către voluntari. Cei de la AUR au invocat atât reducerea costurilor procesului electoral, cât și faptul că partidele vor fi stimulate să-și constituie un corp propriu de specialiști în procesul electoral.

„Această operațiune ar urma să fie una continuă astfel încât competitorii electorali să poată avea la dispoziție în orice moment o listă de persoane bine pregătite care să facă parte din birourile și oficiile electorale, iar activitatea acestora în aceste structuri electorale să servească în mod real interesele celor care i-au propus, cu respectarea prevederilor legale. Realitatea scrutinurilor electorale a arătat o serie de disfuncționalități, cauzate frecvent de lipsa de implicare și cunoaștere manifestată de acești reprezentanți”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege depus de AUR.

Este însă puțin probabil ca acest proiect să treacă întrucât ar însemna că partidele să plătească din banii lor reprezentanții din secțiile de votare, tocmai într-un moment în care formațiunile primesc mai totul pe tavă: subvenții, decontarea cheltuielilor la alegeri, sedii pe care le pot subînchiria ș.a.