La începutul anului, președintele Nicușor Dan a anunțat public că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%. Ce spun însă cifrele oficiale privind cheltuielile făcute de noua administrație. De unde a tăiat Nicușor Dan cheltuielile la Cotroceni.
La începutul lunii ianuarie, înainte ca Ministerul Finanțelor să publice cifrele cu execuția bugetară pe anul 2025, președintele Nicușor Dan a anunțat pe pagina sa de Facebook că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%. El a precizat că suma economisită, 30 de milioane de lei, este mai mare decât suma la care se angajase în luna iulie, la scurt timp după preluarea mandatului.
„Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a susținut președintele Nicușor Dan, care în luna iulie se angajase la reducerea cheltuielilor cu 20 de milioane de lei, sau 20%.
Ce spun cifrele oficiale? În primul rând o poveste puțin mai complicată, în care președintele Nicușor Dan nu a spus neapărat un lucru fals, dar nici nu este complet acoperit. Concret, la începutul anului Administrația Prezidențială a primit un buget de 102,7 milioane lei, iar cheltuielile totale au fost de 75 de milioane, după cum arată bugetul final publicat pe site-ul Administrației. Adică o reducere cu 27,7 milioane lei, nu chiar cu 30 de milioane, dar aproape tot acolo.
Dinamica e pozitivă, mai ales în contextul în care în anul 2024 Administrația Prezidențială, condusă de Klaus Iohannis, primise un buget inițial de 109,6 milioane, însă la finalul anului cheltuielile se ridicaseră la 116 milioane.
Problema cu suma de 75 de milioane lei, trecută de Administrația Prezidențială în bugetul final, este că această sumă se raportează la toate plățile efectuate, adică ce a ieșit efectiv din Trezorerie în anul precedent. Datele de la Ministerul Finanțelor, din execuția bugetară pe anul 2025, arată cheltuieli totale de 83,7 milioane lei, adică cu 19 milioane de lei mai puțin decât bugetul aprobat la începutul anului.
Pe aceste cifre, economiile făcute de Nicușor Dan nu sunt de 30%, ci puțin sub 20%. Diferența vine din faptul că datele Ministerului Finanțelor nu se raportează la plățile efective efectuate în anul 2025 ci la cheltuieli pe bază de drepturi constate. Vorbim astfel de facturi emise în 2025, obligații recunoscute și contabilizate, dar neplătite încă până la data de 31 decembrie.
Vorbim astfel de două abordori diferite ce lasă loc pentru nuanțe. Un contract încheiat în decembrie 2025, pentru servicii ce urmează să fie livrate în 2026, trebuie inclus în bugetul din 2025 sau cel din 2026? Practic, depinde de achizițiile vizate: dacă e vorba de o achiziție ce fusese planificată pentru anul 2025, dar plata este amânată pentru 2026, pare clar o metodă de a micșora artificial cheltuielile pe anul anterior.
Chiar și pe metodologia Ministerului de Finanțe, reducerea de cheltuieli la Administrația Prezidențială rămâne impresionantă. Spre comparație, la finalul anului 2024, execuția bugetară arăta cheltuieli de 125 milioane lei, față de 116 milioane pe metodologia cash. Vorbim astfel de cheltuieli mai mici cu 41,9 milioane lei față de ultimul an de mandat al președintelui Klaus Iohannis.
Ce-i drept, reducerile de cheltuieli de la Administrație au fost ajutate și de faptul că fostul președinte nu a stat decât o lună și câteva zile (Iohannis și-a prezentat demisia pe 10 februarie), iar interimatul la Cotroceni a fost asigurat de către Ilie Bolojan, care s-a dovedit a fi un politician la fel de auster ca și actualul președinte.
În ceea ce privește cheltuielile de personal reducerile nu par semnificative. De la 40 de milioane lei alocați la începutul anului, la 37,99 milioane – practic o diferență de două milioane de lei, din care aproape un milion de lei provine din plafonarea sporului pentru condiții de muncă. Administrația Prezidențială nu și-a redus numărul de angajați, erau 289 la începutul anului, iar acum sunt 290, iar cheltuielile salariale sunt similare cu anul 2024: 32,6 milioane față de 31,8 milioane în 2025. Diferența e atât de mică încât poate fi explicată prin întârzierea cu care Nicușor Dan și-a angajat noii consilieri.
Mai mult, costurile cu facturile la căldură și lumină au crescut simțitor, de la 2,8 milioane lei în 2024 la 3,3 milioane în 2025 (suma alocată a fost de 4,1 milioane). Așa cum era de așteptat, marile economii au venit de la reducerea costurilor deplasărilor în străinătate, în situația în care actualul președinte a preferat să zboare în vizitele oficiale cu un avion militar Spartan, și nu cu aeronave închiriate.
Astfel, dacă în 2024 deplasările în străinătate au însemnat 28,5 milioane de lei, în anul 2025 ele au costat Administrația Prezidențială doar 2,3 milioane de lei. Vorbim de o sumă de 12 ori mai mică. Suma alocată în bugetul pe 2025 pentru aceste deplasări a fost de 15,7 milioane lei, cu posibilitatea de a crește până la 25,6 milioane (credite de angajament). Practic, doar de aici șeful statului a reușit să economisească 13,4 milioane lei, aproape două treimi din economiile făcute (pe metodologia ESA).
Alți 1,7 milioane lei au provenit din reducerea cheltuielilor cu protocolul, unde fusese alocat un buget inițial de 5,4 milioane lei, însă Administrația nu a cheltuit decât 3,7 milioane. În anul precedent, cheltuielile cu protocolul fuseseră de peste 6 milioane lei. O altă reducere semnificativă apare la sumele pentru reparațiile capitale la activele fixe (Palatul Cotroceni și anexe). Inițial, a fost alocată suma de 3,7 milioane, însă cheltuielile la acest capitol au fost de doar 2,3 milioane, adică o diferență de 1,5 milioane.
Președintele Nicușor Dan a făcut economii și la Fondul Președintelui, rezerva bugetară discreționară aflată la dispoziția șefului statului (bani folosiți pentru cheltuieli neprevăzute, vizite externe cu caracter special sau alte situații excepționale). În ultimii ani, suma alocată pentru acest fond a fost de 170.000 lei. Dacă în 2024 fostul președinte cheltuia aproape toți banii aflați la dispoziție, 168.000 lei, în anul trecut suma cheltuită a fost de 80.000 lei, adică mai puțin de jumătate.