Cu ce rămâne USR-ul după anularea alegerilor prezidențiale de către CCR. „Și pentru ei ar putea fi o oportunitate”

Înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, USR avea șansa, cel puțin teoretică, de a deveni principalul pol de putere într-o viitoare coaliție democratică, așa cum se formase ea în jurul Elenei Lasconi. Astăzi, după hotărârea CCR privind anularea alegerilor prezidențiale și reluarea acestora peste câteva luni, USR pare departe și de guvernare, dar și de un viitor tur doi al alegerilor prezidențiale din martie sau aprilie.

USR ținta și principala victimă a hotărârii CCR?

La patru zile după hotărârea CCR prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, discuțiile privind formarea unei noi coaliții de guvernare au sugerat inițial o nouă guvernare PSD-PNL-UDMR plus minorități, și cu USR în opoziție. O situație radical diferită de cea de acum câteva zile, când toate aceste partide se raliaseră, unele mai ușor, altele mai greu și mai puțin credibil, în spatele Elenei Lasconi pentru o victorie în turul II. Societatea se mobilizase în spatele candidatei pro-europene și exista speranța unei victorii care să conserve parcursul pro-occidental al țării. Era un scenariu în care, printr-o împrejurare de evenimente, Elena Lasconi ajungea la Cotroceni, iar USR devenea astfel actorul principal în viitoarea guvernare, chiar și doar prin influența președintelui țării.

Hotărârea CCR de anulare a turului I al alegerilor prezidențiale, o decizie fără precedent luată în momentul în care în unele țări din diaspora deja începuse procesul de votare în turul II, este interpretată de unele voci din spațiul public drept o decizie a cărei țintă reală a fost Elena Lasconi. Vorbim de un prim tur după care nici PSD și nici PNL, pentru prima oară în istorie, nu avea un candidat în turul II, și de o decizie luată după o serie de bâlbâieli ale autorităților. Concret, Administrația Prezidențială spune în 25 noiembrie că nu a primit informări ale serviciilor secrete privind promovarea lui Călin Georgescu pe rețelele de socializare, apoi este convocat CSAT-ul, apar și primele plângeri și decizia CCR privind renumărarea voturilor. Totul, pentru ca, cu doar câteva zile înainte de anularea alegerilor, aceeași CCR să valideze turul I al prezidențialelor.

Astfel că astăzi unul din narativele care circulă în spațiul public este că Elena Lasconi ar fi „ținta reală a sistemului care și-a asigurat astfel rămânerea la putere”. Spre exemplu, este poziția exprimată de către profesorul Vladimir Tismăneanu. „Le-a trecut glonțul pe lângă ureche. S-au prefăcut că le pasă de soarta democrației. Erau de fapt îngroziți că revine, cumva, adevăratul stat de drept. Cel care i-a trimis pe Bombo și pe Felix după gratii. Cel reprezentat de Laura Codruța Kovesi și, da, de Elena Lasconi, nu de Gorghiu și Bode. Astfel a fost inventat Marele Pericol Național. Acum sunt liniștiți”, a scris acesta pe Facebook.

Digi24.ro

Cum a spălat o femeie din UK 10 milioane de lire pentru Andrew Tate. Banii au fost folosiți pentru casele din România și bolizii de lux

„Candidatul surpriză în turul doi al prezidențialelor nu a fost Georgescu Călin (surpriza la ăla a fost numărul aberant de mare al votanților pentru el) ci a fost Elena Lasconi”, a scris și analistul Hari Bucur-Marcu, care este de părere că hotărârea CCR de anulare nu a avut nicio bază legală, fiind însă justificată sub pretextul de apărare a democrației de candidatul pro-rus, Călin Georgescu.

Cu ce rămâne USR după hotărârea CCR

Cu 21 de parlamentari mai puțin ca în 2020, USR se află acum într-o poziție mai slabă ca în urmă cu patru ani. Analiștii politici sunt însă de părere că USR-ul, care nu a reușit totuși să depășească PNL-ul la alegerile parlamentare, partidul care venea după coaliția cu PSD, nu are motive să se simtă drept principalul perdant al hotărârii CCR. Asta pentru că, deși dorită cu ardoare de electoratul pro-european, victoria Elenei Lasconi în turul secund era totuși puțin probabilă. Mai mult, partidul a mizat pe un candidat care s-a îndepărtat de valorile partidului și care a îndepărtat bună parte din electoratul partidului. Practic, scorul bun obținut de Elena Lasconi a avut la bază și o conjunctura favorabilă a votului util care a mizat pe propulsarea ei în turul II.

„Nu știu neapărat dacă USR e partidul care a avut cel mai mult de pierdut ca urmare a deciziei CCR. E greu de spus cine a avut de pierdut, pentru că e clar că ar fi avut de pierdut România. Șansele, așa cum arătau cifrele cu câteva zile înainte de turul al doilea al alegerilor, erau extrem de mici pentru Elena Lasconi să câștige alegerile. În cazul unei înfrângeri, cred că ar fi fost o pată pe obrazul USR, ca să zic așa, nu că i s-ar fi putut imputa înfrângerea partidului, dar până la urma candidatul lor ar fi fost cel învins de candidatul extremiștilor.

Cu privire la privire poziția partidului în tot acest context, alegeri anulate și un guvern în care ar putea să nu fie mai degrabă, cred că și pentru USR poate să fie o oportunitate de repoziționare poate. Elena Lasconi a părut dintr-un alt aluat din cel al USR-ului, s-o spunem drept. Nu a înglobat decât în parte valorile pe care partidul le-a promovat anterior”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic, Adrian Zăbavă, care subliniază că este este greu ca în acest moment să-i vedem pe cei de la USR drept principalii perdanți ai hotărârii CCR.

Digisport.ro

Imagini horror! Și-a suflat nasul și au crezut că i-a ieșit ochiul din orbită: "Nu pot să mă uit!"

„Nu cred că USR a pierdut foarte mult, avea un candidat în turul II, e adevărat, dar acel candidat ar fi putut pierde în fața unui candidat care să însemne un scenariu negru pentru România, deci nu știu cât ar fi avut de câștigat până la urmă USR din ce obținuseră”, a mai precizat acesta.

Fără șanse pentru un nou tur secund

Cu un candidat comun PNL-PSD pentru turul II, fie că acesta este Ilie Bolojan sau o personalitate din afara celor două partide, Elena Lasconi, în caz că rămânea candidata USR, s-ar fi găsit – din nou – într-o situație cu șanse slabe de a prinde un nou tur doi al alegerilor prezidențiale, chiar și în condițiile în care Călin Georgescu nu se va mai număra printre candidați. Acest lucru părea să fie întărit de cele două reacții publice ale Elenei Lasconi de după decizia CCR, prima în care a catalogat-o drept o lovitură care „zdrobește esența democrației” și apoi scrisoarea către Donald Trump, ambele privite critic chiar de către electoratul partidului.

Unii comentatori politici au văzut în poziția critică față de hotărârea CCR drept o poziționare clară a USR-ului într-o viitoare opoziție, în condițiile în care niciun alt partid din coaliția pro-democratică nu criticare CCR-ul. „USR e prin natura lui un partid izolaționist. I-ar fi fost foarte greu să reziste într-o coaliție (nu are cultura organizațională și cultura politică pentru lucrurile astea), așa încât a profitat de decizia CCR pentru a reveni la izolaționism. Niciunul dintre partidele viitoarei (și, fără USR, fragilei) majorități guvernamentale n-a criticat decizia. Niciunul dintre aliații României – SUA, UK, UE – n-a criticat decizia. Dimpotrivă. Singurii care au criticat decizia sunt Moscova (prin Dughin și Lavrov) și partidele din polul legionar (AUR, SOS, POT)”, a scris pe Facebook, Sorin Cucerai, încă de luni.

În acest sens, reluarea alegerilor putea fi văzută drept o șansă chiar și pentru USR, pentru crearea unor noi alianțe – lucru nereușit la aceste alegeri – cu partidele apropiate doctrinar, și chiar găsirea unui nou candidat, poate chiar cu șanse mai bune. De altfel, deja diverși politicieni au început să propună candidați pentru aceste partide, fiind vehiculate numele lui Nicușor Dan sau Teodor Paleologu.

„Nu știm dacă Elena Lasconi a expus poziția USR-ului în ceea ce privește anularea alegerilor de către CCR în acel prim mesaj și nu știm dacă s-a sfătuit cu cineva din partid atunci când a trimis deja celebra scrisoare către Donald Trump. Există deja semne de ruptură între Lasconi și USR, Elena Lasconi care ar pleca cu șanse extrem de mici în eventualitatea unei noi candidaturi în alegerile prezidențiale. Deci, poate că e momentul ca, din toată această așezare, USR să-și găsească poate un nou lider și să încerce să-și croiască propriul drum altfel, chiar din opoziție la un guvern pro-european”, a mai precizat consultantul politic, Adrian Zăbavă, pentru FANATIK.

Mai mult, în opinia acestuia, USR va avea o carte de jucat la viitoarele alegeri, în condițiile în care chiar și dacă ratează turul doi, va putea negocia o eventuală susținere a candidatului PSD-PNL împotriva unui candidat al polului suveranist. Aici, liderul AUR, George Simion deja a început demersurile pentru a uni în spatele său electoratul suveranist. A fost însă o primă încercare, fiind refuzat de către Diana Șoșoacă, ambii luptându-se pentru electoratul lui Călin Georgescu.

„Dacă USR ar fi înafara acestei guvernări e greu de crezut că ar putea susține un candidat comun PSD-PNL. Până la urmă vom avea niște alegeri prezidențiale care se vor decide tot în turul II, să nu ne amăgim, deci susținerea USR-ului, în condițiile în care candidatul lor nu va intra în turul II, ar urma să vină atunci… vor avea ce să negocieze. Altfel, nu cred că USR ar accepta intrarea la guvernare alături de PSD și PNL doar pentru conducerea unor comisii parlamentare. Nu câștigă nimic de aici. Apoi, dacă e nevoie de USR să susțină Guvernul în anumite momente cu privire la chestiuni ce țin de drumul pro-democratic al României acest lucru se poate face și fără ca USR să primească ceva”, a mai declarat Adrian Zăbavă, pentru FANATIK.

USR intră la guvernare alături de PNL și PSD

Marți seară însă, partidele proeuropene au anunțat că sunt gata pentru formarea unei majorități pro-europene și chiar să aibă un candidat unic la alegerile prezidențiale din primăvară. „Eu, știți bine, vin din afara sistemului vechi al politicii. Sunt mai puțin om de partid și mai mult un om care vrea să schimbe sistemul care a dat greș. Dar, înainte de orice, sunt un om care își dorește binele României. În această seară, am stat la masă cu toate partidele proeuropene și am convenit: să facem un guvern al forțelor politice proeuropene și să punem la punct un program realist de guvernare; să discutăm despre posibilitatea unui candidat comun la alegerile prezidențiale”, a anunțat președinta USR.

Rămâne de văzut în ce măsură o guvernare alături de partidele demonizate în ultimii trei ani, dar în special alături de PSD, va fi acceptată de către electoratul USR. În mediul online mulți dintre susținătorii înfocați ai acestui partid au reacționat critic la această idee. „Ce sens are să intri la guvernare cu PSD, partidul care a regizat toată dramoleta asta a suveranismului? Băi, sunteți de o prostie înfiorătoare, n-ați făcut nimic cu PNL, când erați al 2-lea partid în Guvern și faceți acum când sunteți al 3-lea”, sau „Cea mai mare greșeală a voastră a fost să vă uniți cu PSD”, sunt doar o parte din reacțiile susținătorilor USR.

În plus, rămâne de văzut dacă decizia va fi acceptată în final chiar și de către conducerea partidului, în condițiile în care, cu o zi înainte, Claudiu Năsui acuza presa de fake news pentru că știrea, pe surse, privind negocierile dintre partidele pro-europene. „USR trebuie să ajungă la guvernare, dar nu de dragul funcțiilor călduțe, ci pentru a face reforme. Cu scorul obținut nu poți face orice. Dar măcar să nu mai crească taxele ar trebui să fie o linie roșie”, a scris acesta. De altfel, comunicatul de marți seară al celor patru partide, plus minorități, vorbește de ceea ce pare a fi numitorul comun al viitoarei coaliții: „să ne concentrăm să atragem banii din PNRR și să facem reformele necesare, să tăiem cheltuielile inutile ale statului și să reducem birocrația”, mai preciza Elena Lasconi în mesajul transmis marți seară.

Totuși, alte voci din partid au salutat deja știrea privind formarea noii coaliții și au început deja misiunea găsirii unui candidat comun la alegerile prezidențiale din primăvară. „Avem o coaliție exact pentru vremurile pe care le trăim: ceva ce nu s-a mai văzut. Și suntem, ca societate pro-europeană în căutare de candidați. Ba chiar din coaliție, pe surse, reiese că s-a convenit căutarea unui candidat, altul decât liderii prezenți la masă (deci nu Lasconi, Ilie Bolojan, Marcel Ciolacu sau Kelemen Hunor)”, a scris Radu Hossu, care s-a pronunțat pentru susținerea candidaturii lui Nicușor Dan pentru Cotroceni, explicând și motivele pentru care acesta ar fi candidatul ideal, pe care ar trebui să-l accepte și cei din PSD.

Practic, în acest moment există o șansă ca fondatorul USR, dar care nu mai face parte din acest partid, să ajungă viitorul președinte al României. E poate cel mai mult ce poate spera USR în acest moment.