Tabăra de vară a ”Mișcării de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) are loc în fiecare an, în apropierea lacului Balaton. Înscrierea la ”Tabăra națională pentru copii” costă 47.000 de forinți (aproape 600 de lei), iar limita minimă de vârstă este de 15 ani.
Copiii învață aici să se descurce în condiții vitrege, să învețe tehnici de luptă de stradă, să mânuiască o armă, să tragă cu arcul și chiar să prepare cocktailuri Molotov. Printre profesori se numără câteva figuri marcante ale organizației.
Gábor Barcsa-Turner, care apare în ținută militară, explicându-le tinerilor cum se schimbă încărcătorul unei arme, este unul dintre oamenii de bază ai fondatorului HVIM, Gyula György Zagya. Amândoi au avut interdicție de a intra în România, din cauza acțiunilor iredentiste care privesc Transilvania.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2024/07/hvim13.jpg)
În anul 2018, Gábor Barcsa-Turner ar fi participat la vandalizarea Ambasadei României la Budapesta, când stema națională a fost acoperită cu steagul secuiesc. Alături de el ar mai fi fost Incze Béla, copreședinte al HVIM și Botond Kónyi-Kiss, vicepreședinte. Ultimul apare în fotografiile postate pe pagina oficială a taberei, vorbindu-le copiilor despre Trianon și ținând în mână o hartă a Ungariei Mari. Kónyi-Kiss a intrat, recent, și în politică. El a candidat la alegerile locale și cele parlamentare din partea VÁLASZ FCF, o asociație civică nou înființată.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2024/07/botond-konyi-kiss.jpg)
”Obiectivul principal al taberei este ca viitoarea generație să experimenteze puterea de a face parte dintr-o comunitate de camarazi și de a nu se simți singuri pe lume.
Dacă simți că ai curaj și că într-o zi vei dori să faci ceva pentru țara ta, te așteptăm să te înscrii aici”, se arată pe pagina oficială a organizației.
Potrivit aceleiași surse, ”Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” organizează de mai mulți ani tabăra pentru copii, timp în care instructorii au căpătat experiență și au dezvoltat un program de antrenament pe diferite teme: simulare de luptă de stradă, airsoft, testarea curajului, tehnici de autoapărare și de supraviețuire, cu un mare accent pe caracterul tradițional al acestor programe.
”Cum ideologia noastră este bazată pe faptul că, pentru a putea înfrunta lumea, avem nevoie de propriile aspirații intelectuale, în timpul acestei săptămâni vom aborda teme istorice, militare, religioase și tradiționale, în discuțiile noastre din jurul focului”, se mai arată pe pagina HVIM.
Într-un interviu acordat publicației Magyar Jelen, Gábor Barcsa-Turner a recunoscut că în tabăra de vară HVIM ”se nasc războinici”, cărora li se pun în minte ”un fel de busolă spirituală”, prin care să le fie trezit spiritul tradițional, în locul celui al omului modern, de tip occidental.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2024/07/hvim1.jpg)
Întrebat despre imaginile în care apar cursanți care practică lupte de stradă sau prepară sticle incendiare, liderul HVIM a răspuns: ”Aceste practici mai militante au și un fundal intelectual serios. De exemplu, depășirea fricii, mișcarea în echipă și experimentarea luptei sunt toate dezvoltarea serioasă a caracterului în același timp”.
”Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) este un grup iredentist de extremă dreapta, care activează atât în Ungaria cât și în țările vecine, care au comunități importante maghiare. Organizația este interzisă în România printr-o sentință a ICCJ, aceeași care i-a condamnat pe doi dintre membrii grupării, Beke Istvan și Szocs Zoltan, la câte cinci ani de închisoare pentru terorism.
Beke și Szocs au fost acuzați că pregăteau un dispozitiv exploziv pe care intenționau să-l detoneze la parada de Ziua națională a României, care s-a desfășurat în 2015, la Târgu Secuiesc. Cei doi nu și-au recunoscut niciodată fapta și au susținut că, în realitate, povestea atentatului terorist a fost pusă la cale de serviciile secrete românești. Etncii maghiari au dat în judecată statul român și cer despăgubiri de 1.000.000 de euro pentru repararea unor presupuse erori judiciare.
Mișcarea era activă în Transilvania încă de prin 2008, atunci când cinci secui au cerut Judecătoriei Odorheiu Secuiesc să aprobe înființarea HVIM România, însă ulterior au renunțat la idee. În 2013, HVIM a organizat o contrademonstrație la Marșul Unirii al grupării Noua Dreaptă, tot de Ziua Națională. Până să fie scoasă în afara legii, HVIM a apărut constant în rapoartele SRI, drept o organizație care funcționează după principii paramilitare, cu membri care se antrenează în tabere clandestine.
De asemenea, procurorii DIICOT vorbeau, în dosarul Beke – Szocs despre o radicalizare a mișcării, inclusiv cu formule de salut împrumutate de la naziști.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2024/07/hvim10.jpg)
„Acţiunile HVIM, denotă caracterul structurat, organizat, etapizat şi perseverent al agendei pe care liderii Mişcării o promovează în România, plecând de la organizarea şi desfăşurarea de activităţi propagandistice, prin purtarea de ţinute, utilizarea de însemne şi recurgerea la formule de salut („SIEG HEIL” – formulă a salutului nazist) şi gesturi a căror simbolistică sugerează apropierea de mişcarea nazistă, continuând cu selectarea, recrutarea şi dezvoltarea spiritului combativ al tinerilor maghiari, prin implicarea acestora în activităţi cu caracter paramilitar, „menite a proiecta în conştiinţa comunităţii maghiare din zona Ardealului încredere, forţă, disciplină şi speranţă în împlinirea idealurilor iredentiste“, se arată în rechizitoriul DIICOT.
De asemenea, într-un interviu acordat de Zoltan Szocs portalului Transindex, înainte de condamnarea lui, spunea că ”trebuie să se pășească pe drumul faptelor, totul trebuie cucerit fizic, fără sânge nu se poate” (sursa Adevărul).
Doctrina HVIM are atât o latură politică, prin refacerea Ungariei Mari, așa cum era înaintea semnării Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), cât și una spirituală, aproape mistică- restabilirea Imperiului Sfânt Apostolic.
Astfel, potrivit ”Catehismului” membrilor din Comitat, învățăturile ”Sfintei Coroane” maghiare resping liberalismul și valorile democratice, iar populația străină care locuiește pe teritoriul maghiar, așa cum a fost acesta lăsat de regele apostolic Sfântul Ștefan, este ”oaspete care locuiește și trăiește cu poporul maghiar, căruia în recunoaște superioritatea și îl acceptă ca stăpân”.