Culisele moțiunilor de cenzură: de la votul ”secret” sub supraveghere și gogoloaie de gumă în urnă, până la momentul șocant în care un cameraman s-a aruncat de la balcon

Moțiunile de cenzură de după 1990 pot fi numărate cu zecile, însă prima dintre ele care a avut succes a survenit abia în anul 2009, când a fost demis primul guvern condus de Emil Boc. Precedentul fiind creat, moțiunile care au urmat au fost luate foarte în serios de fiecare partid parlamentar, care au avut mare grijă fie ca niciun senator și deputat să nu dezerteze și, concomitent, să momească cât mai mulți parlamentari de la adversari.

De ce e un vot ”parțial” secret

Teoretic, votul la moțiunile de cenzură este secret, cu bile, fiecare parlamentar având dreptul garantat de Constituție de a vota cum îi dictează conștiința. Practic însă, tocmai în conștiința propriilor parlamentari nu prea au încredere liderii de partid care nu-și permit să lase votul nesupravegheat. Cea mai veche tactică este plasarea liderilor de grup cât mai aproape de urne, dintr-un unghi în care pot să vadă cum sunt introduse bilele în cele două urne de vot.

O tactică ceva mai ostentativă de control a votului este votul cu bilele la vedere. Public, un partid justifică decizia prin unitatea „de monolit” a parlamentarilor săi care nu au nimic de ascuns și care sunt „strâns uniți” în jurul poziției conducerii, ceea ce echivalează practic cu un control grosolan al modului în care votează parlamentarii. În fine, o a treia metodă este retragerea din sală a propriilor parlamentari, evident numai în cazurile partidelor care se află la putere. Ele motivează decizia prin faptul că așa lasă inițiatorii moțiunii să demonstreze dacă au majoritate sau nu. Însă motivația vine din faptul că astfel parlamentarilor proprii nici măcar nu au posibilitatea să dezerteze, decât dacă, într-un act de sfidare, rămân în sală în momentul votării.

Ce mai apare în urna de vot: gumă de mestecat în loc de bile

Pe de altă parte, și ingeniozitatea parlamentarilor le-a jucat feste liderilor lor de partid atunci când se votează moțiunile de cenzură. Profitând de faptul că cele două bile – una albă, cealaltă neagră – sunt de mici dimensiuni, unii dintre parlamentari au introdus în loc de bila albă, gogoloaie mai mari de gumă de mestecat sau chiar pastile. Prin introducerea unei singure bile, cea neagră, votul este anulat, ceea ce uneori poate salva un guvern. În iunie 2010, senatorul liberal Mihai Voicu spunea că, în momentul în care s-au deschis urnele pentru numărarea lor, s-au găsit gumă de mestecat, o monedă și un piramidon. Apoi a apărut Valeriu Zgonea (PSD) care chiar a prezentat ziariștilor cocoloșul de gumă și moneda.

Digi24.ro

De ce nu poate elita de la Kremlin să-l înlăture de la putere pe Putin și ce poate face Occidentul ca să grăbească prăbușirea regimului

Procedeul a rămas în continuare în uz. Recent, deputatul UDMR Csoma Botond se arăta sceptic în ce privește succesul moțiunii de cenzură îndreptată împotriva lui Ilie Bolojan tocmai din motivul că parlamentarii pot recurge la trucuri. „Și cu votul la vedere am văzut în urne aspirină, gumă de mestecat. Chiar s-a întâmplat acest lucru. Și cu bilele la vedere se poate fenta votul”, a declarat Csoma Botond.

Digisport.ro

Cristi Chivu i-a lăsat fără cuvinte pe italieni, după festivitatea de premiere: ”M-au tras și m-au împins. Eu nu am vrut”

Însă la moțiunea la care Zgonea arăta guma de mestecat găsită în urne ca pe un corp delict a existat și un moment în care un parlamentar a sfidat pe față conducerea partidului. Este vorba de Teo Trandafir, pe atunci deputat PDL, care a anunțase dinainte că va vota moțiunea de cenzură a opoziției. Mai mult, în momentul efectiv al votului a arătat bilele către sală și apoi s-a întors zâmbind în plen, unde a fost îmbrățișată de Aura Vasile, viceliderul deputaților PSD, care în acei ani era responsabilă cu „gherila” parlamentară îndreptată împotriva coaliției care susținea guvernul Boc. Același Zgonea, care făcea apelul nominal, a constatat uimit: „Viața bate filmul!”

Tragedia de la o moțiune din 2010: un cameraman s-a aruncat de la balcon

Însă mult mai dramatică a fost moțiunea din 23 decembrie 2010, când un operator al televiziunii publice s-a aruncat de la balconul sălii de plen a Camerei Deputaților după ce ați strigat: „Boc, ați luat drepturile copiilor!” Bărbatul a scăpat cu viață, dar a stat în spital timp de mai multe săptămâni. Gestul său fusese provocat de măsurile de austeritate impuse din cauza crizei economice din acea perioadă, măsuri care-i afectaseră direct familia. Gestul său a produs un șoc printre parlamentari, unii dintre ei fiind văzuți cu lacrimi în ochi. Lucrările ședinței de plen au fost suspendate, fără ca moțiunea să mai fie votată.

Tot cu lacrimi s-a lăsat și la moțiunea din 27 aprilie 2012, care a demis efemerul guvern condus de Mihai-Răzvan Ungureanu. În condițiile în care PDL era zguduit de plecări notabile ale unor parlamentari la PSD sau PNL, iar UNPR părea dispus să schimbe cu totul tabăra, PDL avea nevoie să-și asigure fiecare vot, iar dubii erau legate de senatoarea Sorina Plăcintă, care se confrunta și cu o situația familială dificilă, în condițiile în care fiul ei era judecat pentru tentativă de omor.

Elena Udrea a încercat să o convingă să se răzgândească într-o conversație în sala de plen, cu toate camerele ațintite asupra lor. Plăcintă a izbucnit în lacrimi, în timp ce vorbea cu Udrea, iar detaliile convorbirii de atunci nu se știu nici astăzi. Liderul PSD Victor Ponta a venit la microfon să reclame că Sorina Plăcintă este amenințată de Udrea, iar după ce senatoarea a părăsit în lacrimi plenul, Lia Olguța Vasilescu a susținut că Plăcintă a fost sechestrată în biroul deputatei Elenei Turcan. Acuzația s-a dovedit nefondată întrucât Plăcintă s-a reîntors în momentul votării și a votat.

Moțiunile de cenzură care au vizat proprii miniștri

Dintre moțiunile de cenzură adoptate, rămâne memorabilă cea din 22 iunie 2017, fiind nu doar o premieră în România, ci un moment straniu pentru parlamentarism în genere. Atunci a fost demis Sorin Grindeanu din funcția de prim-ministru, printr-o moțiune inițiată chiar de către partidele care l-au propuseseră în funcție cu mai puțin de 6 luni înainte, PSD și ALDE.

După ce lui Grindeanu i s-a retras sprijinul politic, a refuzat să demisioneze, chiar dacă numai un ministru mai rămăsese alături de el în guvern – Augustin Jianu la Comunicații, și-l adusese pe Victor Ponta ca secretar general al Guvernului. Opoziția de atunci a savurat momentul și i-a lăsat pe social-democrați să se bată între ei la vot. „Nu se aștepta nimeni ca fostul nostru coleg să reacționeze cu atâta îndărătnicie”, afirma, în timpul dezbaterilor, Liviu Dragnea, pe atunci liderul autoritar al PSD.

Momentul când USR s-a aliat cu AUR

Stranii au fost și circumstanțele în care a fost demis guvernul condus de Florin Cîțu. Moțiunile de cenzură care l-au vizat au fost în număr de două, cea care l-a demis efectiv fiind cea inițiată de PSD și votată în octombrie 2021. Însă în luna precedentă, USR și AUR au format o neverosimilă alianță conjuncturală depunând împreună, pe 3 septembrie 2021, o moțiune, întrucât niciunul dintre cele două partide nu avea suficienți parlamentari pentru a iniția pe cont propriu un asemenea demers. Este de notat că, la acea dată, miniștrii USR încă nu demisionaseră din guvern, gest pe care aveau să-l facă după câteva zile.

Pe 9 septembrie 2021, moțiunea trebuia citită în plen. În absența președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban, conducerea ședinței a fost preluată de către vicepreședintele Florin Roman (PNL), deși la prezidiu era și Anca Dragu (USR), președinta Senatului. Tentativă de uzurpare a lui Roman a fost „remediată” de un grup de deputați USR care l-au luat pe sus pe liberal și l-au îndepărtat de la prezidiu. Scandalul care a urmat a dus la o dispută procedurală care a ajuns la CCR, iar moțiunea nu a mai fost votată niciodată pentru că, între timp, guvernul Cîțu a primit lovitura de grație prin moțiunea inițiată de PSD.