News

Culisele războiului pe căldura Capitalei. Consiliul General cere banii înapoi pe facturi, Termoenergetica împarte sporuri pentru „gulerele albe”

Jaful de la Termoenergetica confirmat de Curtea de Conturi: facturi ilegale pentru bucureșteni, care plătesc apa rece la preț de apă caldă, și sporuri de performanță pentru directori
17.03.2026 | 18:45
Culisele razboiului pe caldura Capitalei Consiliul General cere banii inapoi pe facturi Termoenergetica imparte sporuri pentru gulerele albe
Război politic pe facturile bucureștenilor, dezastru la Termoenergetica. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Termoenergetica, compania municipală care livrează căldură și apă caldă bucureștenilor, va fi supusă unui nou audit extern. Este cea a cerut și obținut primarul Ciprian Ciucu, care vrea să verifice cum cheltuie subvenția de peste un miliard de lei compania municipală. Mai mult, Termoenergetica va trebui să verifice și să restituie banii consumatorilor care au plătit facturi întregi, dar nu au primit apă caldă și căldură în parametri stipulați în contracte. Este ceea ce a cerut Daniel Băluță, al cărui proiect de hotărâre a fost aprobat de CGMB.

Facturile la căldură, calculate fără aprobarea ANRE

Așa cum FANATIK a scris recent, ultimul audit extern realizat la Termoenergetica a scos la iveală faptul că societatea municipală nu are în fapt un sistem informatic propriu, și că folosește un „sistem clonat”, moștenit de la fosta RADET, companie căreia i-a luat locul în anul 2019. Auditorii externe menționau că sistemul informatic de calcul, pe baza cărora, putem presupune, se calculează și facturile bucureștenilor, „nu este actualizat” și că există riscul „apariției unor erori în evidențele contabile”.

ADVERTISEMENT

Deși informațiile publice privind problemele sistemului informatic au fost limitate, raportul de audit a menționat că problema „este prezentată mai detaliat în scrisoarea confidențială transmisă conducerii companiei. Aceasta va fi una dintre surprizele neplăcute pe care auditul cerut de primarul Ciucu le va descoperi la Termoenergetica.

Acesta nu a fost însă singurul audit extern la care a fost supusă Termoenergetica în anul 2025. Practic, în același timp în care avea loc auditul extern comandat de companie, Curtea de Conturi făcea propriul audit la Termoenergetica, audit ce viza activitatea companiei în anii 2022 – 2024. Din nou, principala problemă descoperită a vizat facturile bucureștenilor.

ADVERTISEMENT

Problema fundamentală, se arată în raportul Curții de Conturi, stă în faptul că Termoenergetica a emis și continuă să emită facturi către bucureșteni fără a avea la bază o metodologie de calcul aprobată de către ANRE. Practic, deși contractul cadru obliga compania municipală să factureze pe baza unei metodologii legal aprobate, acest lucru nu s-a întâmplat timp de trei ani din cauza hățișului birocratic din Capitală.

ADVERTISEMENT

Această metodologie de calcul este practic formula matematică din spatele facturii la căldură. În acest caz nu este vorba însă de o simplă înmulțire, cantitate x preț, ci ea trebuie să interpreteze legal anumite situații complexe: cum se taxează apa călâie, livrată sub parametrii din contract, cum se împart pierderile din rețea și chiar cum se aplică subvenția de la primărie pe volumul de apă și energia termică.

ADVERTISEMENT

Această metodologie trebuie să fie aprobată de un organism independent (ANRE), pentru că altfel Termoenergetica este și jucător și arbitru în acest schimb comercial. Mai exact, este ca și cum un client merge la piață să cumpere roșii, iar vânzătorul folosește un cântar produs de el, pe care nu l-a verificat și omologat nicio instituție a statului. Fără avizul ANRE, Termoenergetica calculează facturile bucureștenilor după o procedură internă proprie, pe care ei singuri au creat-o. Rolul ANRE, care trebuie să protejeze consumatorii tocmai în aceste situații de monopol, a devenit unul de simplu spectator, neexistând o garanție legală că aceste calcule respectă drepturile consumatorilor.

Birocrația din Capitală aruncă în aer facturile la întreținere

Auditorii Curții de Conturi au scos la iveală un adevărat ping-pong instituțional și o lipsă de interes din partea autorităților din București(și Ilfov) ce, la final, lasă sub semnul întrebării statul legal al facturilor emisă către consumatori. Totul începe în vara anului 2022, atunci când CMTBE trimite la ANRE spre aprobare propria procedură operațională de facturare. ANRE răspunde rapid, și în luna următoare transmite că această procedură trebuie avizată și asumată de către autoritatea locală responsabilă, în speță Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov (A.D.I.T.B.I.).

ADVERTISEMENT

În acest punct, august 2023, durează un an întreg ca Termoenergetica să transmită documentul spre avizare către ADITBI. Mai mult, timp de doi ani, din august 2023 și până la data auditului, iulie 2025, ADITBI nu a oferit absolut niciun răspuns, iar CMTBE s-a complăcut cu această situație, nefăcând niciun demers (nicio revenire, nicio cerere de clarificare privind motivele blocajului) pentru a primi un răspuns din partea autorității sub care operează.

„În concluzie, până la data prezentă, ANRE nu a transmis CMTEB o metodologie de calcul şi nici procedura operațională „Stabilire şi facturare energie termică pentru utilizatori – cod POFACT.03″ nu a fost avizată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti Ilfov şi nici aprobată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, entitatea emițând în acest fel facturi fără a avea la bază o metodologie aprobată de autoritatea de reglementare competentă (ANRE)”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Războiul politic pe facturile bucureștenilor

Timp de aproape două luni și jumătate, activitatea Primăriei Capitalei a fost blocată de războiul politic din Consiliul General, purtat în special între primarul Ciprian Ciucu și Daniel Băluță. În data de 10 februarie, acesta din urmă a declarat că Termoenergetica ar trebui să returneze banii consumatorilor care și-au achitat facturile, dar nu au beneficiat de apă caldă și căldură în case. Liderul PSD i-a îndemnat pe bucureșteni să nu-și plătească facturile dacă nu primesc căldură.

Răspunsul imediat al primarului Ciucu a fost că o astfel de măsură ar falimenta practic Termoenergetica, companie cu datorii de 1,6 miliarde lei, datorii mai mari decât activele societății. Săptămâna trecută, Consiliul General a adoptat a adoptat acest proiect („Nu primești, nu plătești”) prin care Termoenergetica este obligată să vină cu noi parametri reali pentru calcularea facturilor bucureștenilor și chiar să restituie retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2026, banii consumatorilor care au achitat facturile integral deși nu au beneficiat de serviciile stipulate în contract.

În luna februarie, cei de la Termoenergetica i-au răspuns și public primarului Daniel Băluță – în momentul în care acesta își promova proiectul „Nu primești, nu plătești” – susținând că mecanismul legal deja există și că el funcționează și în prezent. „Întregul mecanism este clar stipulat în contractul pe care asociațiile de proprietari și consumatorii casnici l-au semnat cu Termoenergetica. Iar aici, conform legii, E DEJA INCLUS ȘI PUS ÎN APLICARE un mecanism de ajustare a facturii în situațiile în care parametrii de furnizare nu sunt respectați (temperatură sub limita contractuală)”, transmitea compania municipală în 10 februarie.

CMTEB a facturat apa rece drept apă caldă în 8 din 9 cazuri

Dincolo de războiul declarațiilor politice din ultimele două luni situația din teren este dezastruoasă pentru Termoenergetica, cel puțin potrivit datelor raportate de Curtea de Conturi. Mai exact, în ceea ce privește respectarea parametrilor privind facturarea apei calde, auditorii Curții au spus că din 45 de facturi verificate doar în 5 dintre acestea apa caldă era livrată în parametri stabiliți de contract. Mai mult, în niciuna din cele 40 de situații în care Termoenergetica a livrat apă călâie la preț de apă caldă nu a restituit banii consumatorilor. Motivul invocat: faptul că asociațiile de proprietari nu au solicitat acest lucru.

„Din analiza efectuată asupra facturilor emise având la bază fişa de consumuri preluată din contoare (index) s-a constatat că la momentul citirii contoarelor de apă caldă pentru preluarea consumurilor în facturile emise clienților, doar în 5 cazuri din cele 45 tranzacții analizate, temperatura apei calde era în parametrii contractuali.

Aşa cum a fost prevăzut la art.8, alin.3, lit.a) din contractele încheiate, utilizatorul putea beneficia de reducerea valorii facturii ,,cu contravaloarea cantității de căldură din apa caldă de consum nelivrată, în cazul în care temperatura medie a acesteia, din luna de facturare, este mai mică de 50°C”, aspect care, în cazurile analizate în eșantionul selectat nu a fost respectat.

Referitor la reducerea valorii facturilor pentru nerespectarea parametrilor tehnici din contract, se reține că în cea mai mare măsură reducerile nu au fost calculate, deoarece asociațiile de proprietari nu au solicitat acest lucru”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Termoenergetica a cerut termen 6 luni pentru punerea în practică a hotărârii CGMB, însă cetățenii Capitalei ar trebui să rămâne sceptici cu privire la capacitatea companiei municipale de a se conforma hotărârii CGMB. Dincolo de politică, realitatea este că Termoenergetica nu are o bază de calcul aprobată de ANRE pentru a face aceste calcule, nu are un sistem informatic de calcul și nici nu are aparatele necesare: cele 35.000 de contoare din subsolurile blocurilor nu trimit automat datele defalcate în sistem pentru a putea calcula o reducere instantanee.

Căldura livrată nici nu poate fi măsurată

Dacă în cazul apei calde situația este cel puțin verificabilă, adică un auditor independent poate verifica situațiile în care parametri contractului nu sunt respectați și poate întreba de ce compania nu plătește despăgubiri clienților, în cazul agentului termic acest lucru nici măcar nu poate fi știut. Practic, în aceste cazuri, auditorii Curții de Conturi au spus pur și simplu că nu se pot pronunța asupra respectării parametrilor de livrare.

Mai exact, contractele semnate cu asociațiile de locatari stipulează furnizarea agentului termic în forma unei diagrame de reglaj, adică temperatura din calorifere trebuie să crească sau să scadă în funcție de temperatura de afară. Contoarele existente în subsolurile blocurilor nu pot face însă acest lucru. Ele înregistrează doar cantitatea de energie consumată, dar nu pot verifica dacă temperatura apei livrate la un anumit moment a corespuns cu temperatura exterioară, așa cum cere contractul. Practic, compania municipală a inclus clauze în aceste contracte pe care propriile instrumente nu le pot citi, ceea ce înseamnă că nici consumatorii nu pot verifica dacă compania respectă clauzele contractului.

„Având în vedere informațiile din fişele de consumuri prezentate, respectiv a faptului că temperatura instant a agentului termic livrat nu poate fi comparată/corelată cu cea exterioară (la acelaşi moment), nu ne putem pronunța asupra respectării prevederilor contractuale.

Mai mult decât atât, contractele de furnizare a energiei termice încheiate cu asociațiile de proprietari conțin clauze cu parametrii care nu pot fi măsurați cu contoarele existente (nu poate fi verificată corelația dintre temperatura agentului termic pentru încălzire la punctul de separare cu cea conform diagramei de reglaj)”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Prime și bonusuri pentru angajații Termoenergetica

Practic, așa cum arată scurtul raport al Curții de Conturi de anul trecut, avem o companie cu o situație de monopol în Capitală în ceea ce privește furnizarea apei calde și a agentului termic, companie subvenționată masiv de stat, dar care îi facturează pe bucureșteni după propriile reguli, neverificate de nicio autoritate independentă, care în 8 din 9 situații facturează apa rece drept apă caldă, dar care refuză să factureze corect acest lucru și care, nu în ultimul rând, nici nu poate ști, nici ea și nici consumatorii, dacă respectă termenii contractului în ceea ce privește livrarea agentului termic.

Într-o astfel de situație, și cu datorii de miliarde de lei, Termoenergetica a făcut ceea ce ar face orice companie de stat: a dat prime și bonusuri angajaților. Mai mult, după cum o arată raportul Curții, bonusurile nu au mers către muncitorii companiei, sudorii chemați în mijlocul nopții să repare o țeavă crăpată, ci la gulerele albe din conducerea companiei. Adică aceleași departamente care facturează fără o metodologie aprobată oficial și pe un sistem electronic „clonat” de la vechea companie.

„Astfel, începând cu data de 01.07.2024, când a intrat în vigoare Contractul Colectiv de muncă nr.224/19.06.2024, la art.114 (1), a fost introdus sporul de performanță, care prevede că „salariații din cadrul Direcției Economice, Direcției Juridice, Direcției Resurse Umane, Direcției Comerciale, Direcției Tehnice-Dezvoltare şi din cadrul compartimentelor subordonate direct Directorului General/Consiliului de Administrație care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate valoroase în activitatea desfășurată, pot beneficia, trimestrial, de un spor de performanță, care se acordă lunar conform timpului efectiv lucrat, cu încadrare in BVC aprobat, diferențiat pe categorii de salariați încadrați în funcții”, arată sursa citată.

Mai mult, raportul Curții arată că aceste sporuri au fost acordate pe baza unor referate, fără niciun criteriu obiectiv privind atingerea unor obiective sau menționarea beneficiilor aduse societății.

„Din că verificarea documentelor puse la dispoziția echipei de audit s-a constatat faptul acordarea acestui spor a fost efectuată doar în baza unor referate în care au fost enumerate activitățile la care au participat salariații respectivi, care se regăsesc şi în fișa postului, fără a se arăta,„beneficiile aduse societății”.

În concluzie, sporul de performanță a fost acordat de către CMTEB S.A. fără a avea criterii clare de acordare bazate pe indicatori de performanță, pe baza cărora să poată fi cuantificate beneficiile aduse entității în urma realizării activității, aşa cum a fost prevăzut în Contractul colectiv de muncă”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.