Culisele refuzului Austriei de a ne primi în Schengen, dezvăluite de un analist de la Viena. Ce i-a promis Croaţia lui Nehammer

Nu rata niciodată ocazia de a folosi politica externă ca suport pentru teatrul intern, pare să fie mantra favorită a guvernul austriac, care s-a opus aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, în timp ce a aprobat-o pe cea a Croației, se arată într-o analiză făcută de Marcus How este șeful de analiză la VE Insight, un serviciu de consultanță de business intelligence și risc politic cu sediul în Viena.

Nehammer vrea să rezolve în străinătate necazurile de acasă

Situația care a condus la deznodământul de joi a fost declanșată de criza în care s-a afundat guvernul cancelarului Karl Nehammer. În 2019, Partidul Popular de centru-dreapta (ÖVP) – condus atunci de Sebastian Kurz – a câștigat alegerile anticipate, dar în loc să reintre în coaliție cu partenerul său, Partidul Libertății de extremă dreaptă (FPÖ) – grav afectat de scandalul Ibiza, numit şi scandalul “donaţiilor ruseşti” – ÖVP a optat să se asocieze cu Verzii.

Alegerile din 2019 au reprezentant un punct culminant pentru ÖVP, ai cărui funcționari superiori au fost implicați în diverse anchete de corupție care au rezultat în urma scandalului Ibiza. Printre aceștia s-a numărat și Sebastian Kurz, care nu a avut de ales decât să demisioneze din funcția de cancelar, în octombrie 2021, pentru ca două luni mai târziu să părăsească definitiv scena politică, la doar 35 de ani.

Karl Nehammer, care anterior fusese ministru de interne, a devenit, în consecință, cancelar și lider al ÖVP. De atunci, situaţia ÖVP s-a înrăutățit, scandalurile de corupție s-au înmulţit şi au întărit percepția că ÖVP este putrezit structural într-un mod pe care Nehammer fie nu vrea, fie nu îl poate aborda. Sondajele sugerează că, în cazul unor alegeri, partidului ar obţine doar 20% din voturi, în scădere drastică de la cota de 37,5%, de la precedentul scrutin.

Digi24.ro

Liderul interlop Costel Corduneanu a murit în spital, în urma unei operații dificile la inimă

Între timp, problema migrației ilegale a revenit în atenţia opiniei publice, peste 100.000 de migranți depunând cereri de azil în Austria până în prezent în 2022, dintre care 75.000 au rămas în țară. Această cifră este  mai mare chiar și decât cea de la apogeul crizei migranților, din 2015. Simțind că FPÖ ar putea exploata subiectul, Nehammer a luat ideea migraţiei din zbor, într-un stil care i-a adus mare popularitate în 2017 predecesorului său, Sebastian Kurz.

Standarde duble

Când președinția cehă a Consiliului UE a pus în mod neașteptat pe ordinea de zi aderarea la Schengen pentru Croația, România și Bulgaria, guvernul austriac s-a trezit între ciocan şi nicovală, din perspectivă internă.

ÖVP a decis să iasă la atac. Nehammer și succesorul său în calitate de ministru de interne, Gerald Karner, au anunțat că Austria se va opune prin veto asupra propunerii de aderare la Schengen pentru toate cele trei state membre, argumentând că numărul cererilor de azil indică faptul că la frontierele acestor state controalele nu funcționează corespunzător. Modul în care a fost făcut anunțul a fost deosebit de provocator, deoarece a fost făcut prin intermediul mass-media – o practică favorită a lui Kurz – în loc ca problema să fie ridicat la nivelul UE sau în întâlniri bilaterale.

Dar Nehammer și-a schimbat repede atitudinea, spunând că Austria va sprijini aderarea Croației la Schengen, deoarece guvernul său este mulțumit de cum funcţionează controalele la frontierele externe ale acestui stat. Probabil că nu a fost o coincidență că, doar câteva zile înainte, Nehammer a călătorit cu premierul bavarez Markus Söder la terminalul GNL de pe insula Krk, unde s-au întâlnit cu premierul croat Andrej Plenkovic. Nehammer și Söder au primit asigurări de la Plenkovic că gazoductul Adria va fi extins pentru a deservi piețele austriece și, respectiv, bavareze, reducând astfel dependența acestora de gazul rusesc.

Digisport.ro

Un milionar român a divorțat și tocmai s-a afișat în premieră cu noua iubită, mai tânără cu 24 de ani

În plus, potrivit unei surse, croaţii ar fi amenințat că vor bloca viitoarele investiții austriece în infrastructura majoră, determinând astfel Camera de Comerț a Austriei (WKO) să facă lobby pe lângă guvern pentru a-şi schimba opinia. De asemenea, a fost de ajutor faptul că Uniunea Democrată Croată (HDZ), aflată la guvernare, are legături strânse cu ÖVP, cu care împărtășește calitatea de membru al Partidului Popular European (PPE).

Ulterior, ÖVP s-a întors către România și Bulgaria. Ministerul de Interne a susținut că nu e mulțumit de controalele la frontierele externe ale acestora, în ciuda evaluărilor efectuate de Frontex, conform cărora ambele ţări îndeplinesc criteriile tehnice. În schimb, Ministerul de Interne de la Viena a citat propriul studiu, care a constatat că dintre cetățenii care au intrat ilegal în Austria în 2022, 40% au venit prin Serbia, alți 40% prin Ungaria, prin România și Bulgaria, iar 20% au venit pe alte rute. Acest lucru a contrazis datele Frontex, dar ministerul austriac a susținut că cifrele sale sunt mai fiabile, având în vedere că se bazează pe cartografierea datelor mobile, precum și pe interviuri cu solicitanții de azil. În același timp, studiul nu este disponibil publicului.

WKO, îngrijorat de interesele de afacerilor austriece din România și Bulgaria, a făcut lobby puternic împotriva veto-ului, dar fără succes. Europarlamentarul român Eugen Tomac  a susținut că încercările de a face lobby asupra Nehammer prin intermediul PPE au fost la fel de inutile: a respins “orice argument rațional” și “a renunțat la orice propunere făcută de Comisia Europeană, a negat fiecare raport și orice statistică”. Speranța că ÖVP i-ar imita pe olandezi în acceptarea unor asigurări simbolice privind controalele la frontieră și corupția s-au dovedit a fi zadarnice.

Teoretic, opoziția ÖVP nu este categorică. Cancelaria de la Viena a declarat că va sprijini aderarea României și Bulgariei la Schengen odată ce va fi mulțumită de controalele lor la frontierele externe, sugerând că este doar o chestiune de timp până când propunerea poate fi depusă din nou pe ordinea de zi. Totuși, sursele austriece din România și Bulgaria, sunt foarte pesimiste că va fi atât de ușor, iar intransigența guvernului ar putea aduce prejudicii pe termen lung intereselor austriece din aceste țări.

Furia este deja palpabilă, ministrul român de interne exprimându-și neîncrederea, având în vedere că ministrul Karner îi promisese sprijin pentru aderarea la Schengen încă din februarie. Între timp, președintele Asociației Române pentru Energie Curată și Combatere a Schimbărilor Climatice îi cere Austriei să plătească 200 de milioane de euro pe lună drept compensație pentru costurile pe care le presupune rămânerea României în afara spațiului Schengen.

Influenţa regională austriacă în declin?

Întreaga situaţie ar putea fi luată drept o comedie a erorilor dacă guvernul de la Viena nu ar ține ostatici 26 de milioane de cetățeni ai UE, risipind inutil influenţa pe care Austria a acumulat-o în Europa Centrală și de Sud-Est.

Austria a fost unul dintre statele care a susținut cel mai mult integrarea regiunii în UE. Sigur, Austria nu era deloc altruistă în motivele sale, au existat avantaje masive în această strategie. Investitorii austrieci au găsit noi piețe profitabile, în care au avut avantajul de a fi primii sosiţi, în timp ce economia sa a fost capabilă să obțină forță de muncă ieftină. Viena a reușit să reînvie și să-și reinventeze statutul de capitală de facto a regiunii.

Cu toate acestea, Austria a fost un aliat ferm al statelor din regiune, chiar dacă instituția politică a supraestimat adesea amploarea influenței sale geopolitice. Cu toate acestea, ÖVP – cu toleranța Verzilor, precum și cu opoziția social-democrată (SPÖ) – torpilează această reputație, purtându-se într-un mod atât de politicos, se mai arată în analiză.

În plus, ţinând în braţe unele state în timp ce pe altele le aruncă din autobuz, Austria se arată ca fiind cinică. ÖVP continuă să-l curteze pe premierul ungar Viktor Orban, având trei întâlniri majore cu acesta doar în 2022, deși Ungaria este cea mai slabă verigă în lanțul migrației.

Acest lucru nu a trecut neobservat la București sau Sofia. Un delegat austriac confirmă că decizia este în întregime politică și că asta va dăuna afacerilor austriece, în special în România, care este una dintre ţările cu cele mai mari investiţii austriece din UE. Guvernul de la Viena nu a aruncat doar doi aliați din autobuz, ci și propriile sale interese economice. Acest lucru este, de asemenea, de rău augur pentru Balcanii de Vest, unde Viena continuă să dețină o influență substanțială.