News

Cultura protestelor din Iran, după Revoluția din 1979. Expert în Orientul Mijlociu: „Manifestațiile nu au un lider. Guvernul va controla situația și acum!”

Protestele din Iran creează noi victime, dar Flavius Caba Maria, expert în problematica Orientului Mijlociu, crede că Guvernul poate controla situația.
29.09.2022 | 12:58
Cultura protestelor din Iran dupa Revolutia din 1979 Expert in Orientul Mijlociu Manifestatiile nu au un lider Guvernul va controla situatia si acum
Secialistul în problematica iraniană Flavius Caba Maria analizează, în exclusivitate, semnificația și impactul protestelor de la Teheran (sursa montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

Protestele din Iran continuă, iar manifestațiile izbucnite după moartea Mashei Amini, fata în vârstă de 22 de ani, ucisă după ce fusese reținută de poliție pentru nerespectarea codului vestimentar islamic, escaladează. Flavius Caba Maria, expert în problematica politicii externe iraniene și președintele Institutului Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu, consideră, totuși, că „având în vedere faptul că Iranul are o tradiție a protestelor,  foarte probabil, Guvernul va controla situația și acum”.

Flavius Caba Maria: „Iranul este un spațiu complex, o lume mistică. Protestele care se răspândesc nu beneficiază de aportul unui lider!”

Pentru a oferi imaginea clară a manifestațiilor din Iran este cazul să subliniem ultimele evenimente, care au urmat morții Mashei Amini. O altă tânără, Hadis Najafi, în vârstă de 23 de ani, care se filmase în timp ce se pregătea să se alăture demonstranților anti-guvernamentali, a fost, de asemenea, ucisă.

ADVERTISEMENT

Pe străzi, mai mulți tineri au fost împușcați mortal în timpul protestelor violente, iar alții răniți, în focul evenimentelor pierzându-și viața și un polițist. În Shiraz și în Sari, femeile și-au dat foc vălurilor, iar, la nivel național, starea de spirit este mai mult decât încordată.

Din acest motiv am dorit din partea lui Flavius Caba Maria, co-autorul cărții „The Geopolitics of Iran” și autorul mai multor lucrări științifice privind sancțiunile economice, nu doar o părere avizată, referitoare la situația din Iran, cât mai ales una imparțială. Discuția amplă a pornit de la faptul că evenimentele care se succed în Iran sunt interconectate, iar subiectul este delicat.

ADVERTISEMENT
Flavius Caba Maria
Flavius Caba Maria, expert în problematica Iranului (sursa MEPEI.COM)

 

„Iranul este un spațiu complex, o lume mistică. Datorită culturii și civilizației lor, iranienii sunt unici. De aceea, trebuie înțeleși și din alte perspective și puncte de vedere. Deși la prima vedere pare altfel, situația nu este atât de îngrijorătoare. În societate există elemente repetitive. Din punct de vedere occidental, noi privim lucrurile altfel decât ei. Din punctul lor de vedere, asemenea proteste au mai fost și vor mai fi în Iran”, și-a început discursul Flavius Caba Maria, în exclusivitate pentru FANATIK.

„Manifestările care se răspândesc nu beneficiază de aportul unui lider. De obicei, protestele bine organizate porneau din capitala Teheran și erau conduse de o clasă educată, de nivel mediu-superior. De această dată, la originea evenimentelor s-au aflat tineri, fără a exista, însă, un lider definit, o agendă și un obiectiv bine conturat. Dincolo de lozinci, nu există nimic organizat”, a punctat interlocutorul nostru.

ADVERTISEMENT

Agitațiile provocate de Occident alimentează susținerea liderilor de la Teheran

Cercetătorul este de părere că, referindu-ne la problematica hijabului, discutăm despre o ideologizare simbolică. Mai exact, clasa conducătoare consideră că acesta reprezintă o protecție față de sângele martirilor, iar cei care nu respectă acest simbol profanează memoria eroilor respectivi.

Potrivit expertului în geopolitică, „este o chestiune de natură ideologică, deși, un punct important, menționat în Constituție, precizează că fetele cu vârste mai mari de 9 ani trebuie să respecte acest cod vestimentar, adică să poarte hijabul și haine mai largi, pentru a menține modestia și intimitatea”.

ADVERTISEMENT

Bazându-se pe evenimentele din trecut, președintele MEPEI consideră că „este foarte posibil ca Guvernul să izbutească să controleze situația, atât timp cât așa au stat lucrurile în anii 2009, 2018 și 2019. În plus, după 2009, Iranul și-a reorganizat sistemul intern, astfel încât acesta să fie mai eficient. Așadar, din punctul meu de vedere, problemele actuale nu îngrijorează prea mult guvernul de la Teheran. În plus, în momentul de față, nu există o masă critică de susținere a acestor proteste”.

ADVERTISEMENT

Intervievatul nostru este de părere că, dincolo de ce se întâmplă în zonele mai emancipate ale țării, dacă ne referim la teritoriile cu apetență puternic religioasă, nu găsim o masă critică în stare să conducă la schimbarea liderilor actuali. Mai mult, specialistul lansează o teză foarte interesantă, potrivit căreia implicarea Vestului în Iran capătă exact efectul invers.

De aceea, Flavius Caba Maria consideră că, „în Iran, unde se cunosc atât de bine regulile organizării societății, este puțin probabil să asistăm la schimbarea guvernului, în urma protestelor. De-a lungul timpului, motivele protestelor din această țară au fost diferite. Poate părea paradoxal, dar punctul forte al puterii iraniene stă în faptul că, pe măsură ce Occidentul inflamează spiritele prin anumite acțiuni, care însă nu beneficiază de o mare susținere, conducătorii vor primi susținerea populației”.

Hadis Najafi
Hadis Najafi, una dintre tinerele ucise în timpul manifestațiilor (sursa hepta.ro)

Violențele din anul 2009 rămân în vârful „topului”

Expertul în politică externă a amintit, mai devreme, de tulburările sociale care au marcat, în ultimele decenii, societatea iraniană. Pentru că există elemente comune între situația actuală și respectivele evenimente, am dorit să aprofundăm respectiva comparație.

„Cum spuneam, această țară are un istoric în materie de proteste. Putem evidenția și faptul că Republica Islamică a venit la putere prin Revoluția din 1979, tot în urma unor manifestații de stradă. De-a lungul celor 43 de ani, au avut loc proteste de diferite feluri și aflate la diferite niveluri de duritate. Dar populația iraniană este educată, cu un nivel ridicat al tineretului conectat internațional la social-media”, ne-a declarat partenerul nostru de dialog.

Mai mult, acesta consideră că, dacă ne referim la decesele înregistrate în timpul demonstrațiilor din aceste zile, trebuie amintit faptul că au existat mai multe victime în timpul altor proteste, deși situația actuală a căpătat nuanțe diferite de cele din trecut. Însă, din punctul de vedere al durității și al numărului de victime, conflictul actual nu a atins nivelul cel mai înalt.

În susținerea punctului său de vedere, Flavius Caba Maria a reamintit că „una dintre cele mai puternice demonstrații s-a produs în anul 2009. La vremea aceea a avut loc un protest împotriva modului în care s-a votat la scrutinul prin care președintele Mahmoud Ahmadinejad a fost reales. Milioane de oameni au ieșit pe străzi, iar furia populară a durat preț de câteva luni. Atunci a fost atins punctul cel mai ridicat al protestelor din Iran, inclusiv la capitolul persoanelor decedate după 1979, anul în care se petrecuse resetarea societății”.

Ruhollah Khomeini
Ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul spiritual al Revoluției Islamice (sursa hepta.ro)

 

Specialistul în politică externă a subliniat că, în trecut, Revoluția Islamică din 1979, care a condus inclusiv la instalarea în fruntea statului a Ayatollahului Ruhollah Khomeini, a apărut pe fondul nemulțumirii populare împotriva Șahului Reza Pahlavi.

„Să ne amintim că, înainte de anul 1979, lumea iraniană se prezenta la standarde occidentale. Nu era impus codul vestimentar islamic. Spre exemplu, femeile se îmbrăcau exact ca în vremurile noastre. Așadar, dacă înțelegem că și la acea oră populația s-a raliat acestor schimbări, fundamentale pentru societate, printr-o revoluție islamică, rezultă că iranienii pun mult preț pe simbolistică, au o serie de crezuri și sunt foarte atașați de anumite valori”, a menționat interlocutorul nostru.

Retragerea SUA din acordul nuclear, dictată de Donald Trump, a inflamat spiritele

Întorcându-ne, însă, în zilele noastre, trebuie precizat și momentul 2015, când a fost semnat Acordul Nuclear de către Guvernul susținut de președintele Hassan Rouhani. În luna iulie, pe străzile din Teheran și din toată țara s-au adunat sute de mii de oameni, care au sărbătorit obiectivul atins. La vremea respectivă se întrevedeau deschiderea către Occident, îmbunătățirea situației economice și relansarea economică, promise de Guvern.  A fost o perioadă de speranță…

„A venit, însă, momentul 2018, unul extem de important. Președintele Donald Trump a retras SUA, unilateral, din acordul nuclear. Din acea clipă, au început presiunile socio-economice. Să ne amintim scandalul și protestul legat de creșterea prețului ouălelor…”, a continuat povestea președintele MEPEI.

anti-Trump
Protestele împotriva lui Donald Trump s-au întețit în anul 2018 (sursa hepta.ro)

 

Flavius Caba Maria a ținut să sublinieze: „Iranul a traversat, așadar, proteste de natură politică (votul), economică și socială. În contextul în care, în 2018, nici UE nu a elaborat un program de susținere și de deschidere față de Iran, blocajul produs de președintele Trump a atras cu sine dezamăgirea cetățenilor, căreia i-a picat victimă guvernul moderat condus de președintele Hassan Rouhani, care nu a reușit să implementeze schimbările în societate”.

Pe fondul acestor nemulțumiri puternice în rândul societății, s-a ajuns la alegerea președintelui conservator Ebrahim Raisi, în anul 2021. Partenerul nostru de dialog a specificat faptul că, înainte de aceste evenimente, avuseseră loc alegerile parlamentare în care, de asemenea, conservatorii avuseseră câștig de cauză. Astfel, clasa politică din Iran s-a aliniat, deși nu se poate discuta despre o clasă ultra-conservatoare:

„Guvernul a fost ales prin vot, pentru că în Iran se organizează alegeri, în comparație cu alte state, precum Arabia Saudită, unde nici nu protestează nimeni referitor la voaluri etc.”.

Mahmoud Ahmadinejad
Fostul lider de la Teheran, Mahmoud Ahmadinejad (sursa hepta.ro)

O comparație nedorită cu „perioada Ahmadinejad”

Am revenit, însă, treptat, la protestele din aceste zile, în comparație cu mișcările de stradă din trecut. Particularitatea fenomenului actual stă în aceea că reacțiile cetățenilor sunt foarte puternice, datorită faptului că noul executiv a impus o serie de reguli mult mai stricte de respectare a codului vestimentar.

„La data de 15 august, președintele Raisi a semnat un decret prin care au fost aduse anumite modificări restrictive în privința vestimentației femeilor. E drept, nu putem compara situația din vremea lui Ahmadinejad cu cea actuală, dar trebuie să luăm în calcul contextul global, în care societatea evoluează”, a rememorat Flavius Caba Maria.

Masha Amini Frankfurt
Un omagiu adus la Frankfurt Mashei Amini, una dintre fetele omorâte în timpul demonstrațiilor (sursa hepta.ro)

 

De asemenea, partenerul nostru de discuție a propus un exercițiu interesant: „Masha Amini, prima fată ucisă, avea 22 de ani. Dacă ne-am întoarce pe vremea lui Ahmadinejad, am calcula o diferență de 10 ani. La vârsta de 12 ani, respectiva copilă purta deja batic, pentru că legea prevede acest lucru începând cu vârsta de 9 ani”.

În privința hijabului au mai existat proteste, dar nu atât de violente. Acum, însă, femeile sunt în prim-planul evenimentelor. În 2014 a avut loc o acțiune online intitulată „My stealthy freedom”, (Libertatea mea, furată), care susținea îndepărtarea voalului. În 2017, pe aceeași temă s-a desfășurat mișcarea „White Wednesdays” (Miercurile albe), iar femeile s-au îmbrăcat în alb, în semn de protest. În 2018 au existat alte mișcări, inclusiv în Teheran, numite „Girls on Evolution Street”.

„Blue girl” sau moarte pentru fotbal, în fața Tribunalului Revoluționar

Revenind la particularitatea mișcărilor de stradă, în trecut manifestanții se opriseră în zona voalului și a anumitor drepturi. Acum, potrivit expertului în politică externă, situația a alunecat către spectrul politic. S-au scandat lozinci împotriva sistemului, au fost date jos anumite tablouri. O altă „noutate” absolută ține de faptul că Masha Amini a decedat în timp ce se afla în custodia Poliției. Ancheta este în desfășurare, iar motivul speculat de toată lumea este acțiunea brutală a forțelor de ordine. Dar, potrivit intervievatului FANATIK, depășirea atribuțiilor acestora a fost rezultatul decretului emis la 15 august, care a solicitat un control mai restrictiv în privința respectării vestimentației femeilor…

„Drept exemplu, dacă femeile care lucrează în spațiul public, guvernamental, sunt identificate pe rețelele de socializare că nu respectă codul vestimentar, sunt concediate. De asemenea, dacă sunt identificate asemenea poze, există și posibilitatea ca unele femei să-și piardă anumite drepturi sociale pe o perioadă cuprinsă între șase luni și un an. Aici apare impunerea mai strictă, iar, din acest motiv, protestele actuale sunt mult mai puternice”.

Flavius Caba Maria a readus în memoria iubitorilor fotbalului faptul că, în anul 2019, în Iran a mai existat un protest al femeilor, dar sub o altă formă. Sahar Khodayari, poreclită „Blue girl”, a fost o activistă și o iubitoare a sportului cu balonul rotund.

Tânăra, în vârstă de 29 de ani, și-a dat foc, în semn de protest, în fața Tribunalului Revoluționar Islamic, din pricina faptului că femeile nu aveau voie să urmărească meciurile de fotbal pe stadioane. Inițial, Sahar a încercat să intre pe stadion deghizată în bărbat, dar a fost prinsă și condamnată la șase luni de închisoare.

„Observați porecla „Blue girl”! Elementul esențial este legat de faptul că latura simbolică este foarte prezentă în societatea iraniană. De asemenea, în anul 2009, a avut loc „Green movement”. „Green” (verdele) era simbolul candidatului reformist Mir-Hossein Mousavi”, a punctat politologul.

Acesta a precizat că este esențial faptul că, plecând de la cazul „Blue girl”, în anul 2020, femeilor li s-a permis accesul pe stadion, la un meci din Cupa Asiei, disputat între iranieni și japonezi. Acest lucru s-a petrecut și la începutul anului 2022, la jocul dintre Iran și Irak, iar în luna august s-a decis ca femeile să aibă dreptul de a participa la toate meciurile bărbaților.

Suportere Iran
Suportere iraniene pe „Azadi Stadium” din Teheran (sursa hepta.ro)

Decuplarea rețelelor de socializare, pe agenda puterii de la Teheran

Poate părea paradoxal, dar, potrivit interlocutorului nostru, în ciuda protestelor de stradă, poporul iranian acceptă greu ideea că împotriva țării lui a fost creată o propagandă de proporții. Se pare că indignarea apare în momentul în care multă lume încearcă să lege cazul Mashei Amini de cel al lui George Floyd…

Cu acest prilej, amintim că George Perry Floyd Jr. a fost un afro-american ucis în timpul arestării, la 20 mai 2020, de un ofițer de poliție din Minneapolis, Minnesota, după ce un funcționar l-a suspectat că a folosit o bancnotă de 20 de dolari falsă.

„Totuși, societatea iraniană nu trebuie confundată cu alte societăți progresiste. Într-adevăr, există o parte a tineretului care utilizează foarte mult rețelele sociale, dar acestea sunt în mare parte controlate de Guvern. Uneori, pentru a potoli spiritele, se recurge inclusiv la decuplarea acestor rețele, pentru o perioadă de timp limitată”, a continuat politologul.

El a menționat că, „de asemenea, trebuie amintit faptul că, la Teheran, protestele s-au desfășurat cu precădere în zona mai puțin dezvoltată a orașului, nu către nord, unde se află zona rezidențială. Pentru a ajunge să ne gândim la o schimbare de regim la Teheran, ar trebui să apară inclusiv mai multe reacții la nivel internațional”.

Flavius Caba Maria a remarcat că, evident, nimeni nu poate fi de acord cu moartea unor oameni, dar este esențial să luăm în calcul caracteristicile societății iraniene: „Inclusiv cu ocazia înmormântării lui Quasem Soleimani au murit oameni, care s-au considerat martiri, iar gestul li se părea justificat. Practic, în aceste zone, multe persoane percep altfel relația cu divinitatea”.

Reamintim cititorilor că generalul iranian Quasem Soleimani, din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, a fost asasinat în Irak, la 3 ianuarie 2020, pe Aeroportul Internațional din Bagdad. Soleimani conducea o divizie responsabilă, în general, cu acțiuni militare repurtate în exteriorul Iranului. Ucis în urma unui atac aerian american, generalul este considerat erou național în țara sa, majoritatea populației percepându-l drept un comandant charismatic, curajos și iubit de trupele sale.

Christiane Amanpour
Christiane Amanpour, cunoscuta jurnalistă americană de origine iraniană (sursa hepta.ro)

„Scandalul Amanpour”, o punte de comunicare ratată

Din punctul de vedere al situației acestei țări „speciale” în contextul internațional general, lucrurile nu sunt deloc clare. Spre exemplu, expertul în geopolitică a opinat că, „practic, Occidentul a împins Iranul la alegerea unui guvern conservator. De asemenea, i-am obligat pe iranieni să se apropie mai mult de China și de Rusia. După părerea mea, o relansare a acordului nuclear ar putea crea noi punți de dialog. Sunt foarte multe lucruri care trebuie judecate în complexitatea lor”.

Politologul este convins că, pe lângă toate aceste chestiuni, guvernul va lua în calcul protestele actuale. Rămâne, însă, de văzut sub ce formă și care vor fi consecințele.

În schimb, „un aspect extrem de important este legat de faptul că, după discuțiile care au avut loc la ONU și la care a participat președintele iranian Ebrahim Raisi, s-a stabilit ca acesta să-i ofere un interviu jurnalistei Christiane Amanpour, de la CNN. Interviul nu a mai fost realizat, deoarece partea iraniană i-a solicitat lui Amanpour, fiind femeie și mai ales de origine iraniană, să poarte voal”.

Partenerul nostru de discuție consideră că această situație trebuie analizată în profunzime, pornind de la cât de mult va accepta liderul de la Teheran o schimbare mult mai puternică în interiorul țării. În plus, atât timp cât guvernul a fost ales prin vot liber, lucrurile sunt mai complicate decât ar părea la prima vedere…

„La final, este necesar să amintim și o anume emancipare a femeilor iraniene, în contextul general al lumii musulmane. Comparația pe care o sugerez este legată de Arabia Saudită, stat partener al Occidentului, unde femeile nu beneficiază de atâtea drepturi…”, a încheiat Flavius Caba Maria.